Definiții pentru împroprietărire
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru împroprietărire:
ÎMPROPRIETĂRÍ, împroprietăresc, vb. IV. Tranz. (Despre stat) A atribui cuiva drepturi de proprietate asupra unui teren, asupra unei locuințe. [Pr.: -pri-e-] – În + proprietar.
ÎMPROPRIETĂRÍRE, împroprietăriri, s. f. Acțiunea de a împroprietări și rezultatul ei. [Pr.: -pri-e-] – V. împroprietări.
A ÎMPROPRIETĂR//Í ~ésc tranz. (persoane) A înzestra cu o proprietate; a face să devină proprietar. ~ ţăranii cu pământ. [Sil. îm-pro-pri-e-] /în + proprietar
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)ÎMPROPRIETĂRÍRE, împroprietăriri, s. f. Acțiunea de a împroprietări și rezultatul ei. [Pr.: -pri-e-] – V. împroprietări.
A ÎMPROPRIETĂR//Í ~ésc tranz. (persoane) A înzestra cu o proprietate; a face să devină proprietar. ~ ţăranii cu pământ. [Sil. îm-pro-pri-e-] /în + proprietar
Cuvântul "împroprietărire" are 15 litere: E E I I M O P P R R R R T Î Ă
Nu au fost găsite anagrame pentru împroprietărireCuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la împroprietărire:
A - împroprietărirea
Vezi cuvinte care încep cu împroprietărire, cuvinte care se termină cu împroprietărire sau cuvinte care conțin împroprietărire