Definiții pentru încrucișă

ÎNCRUCIȘÁ, încrucișez, vb. I. 1. Tranz. A pune, a așeza cruciș; a cruci. ◊ Expr. A încrucișa brațele (pe piept) = a sta în inactivitate. A încrucișa săbiile = a începe lupta. 2. Refl. recipr. A trece unul pe lângă altul, venind din direcții diferite. ♦ (Despre drumuri) A se întretăia. 3. Intranz. (Franțuzism, despre nave) A naviga în larg pentru a supraveghea liniile maritime de comunicație; p. gener. a naviga. 4. Tranz. A împerechea diferite animale sau plante pentru a obține urmași cu însușiri superioare. – În + cruciș.

A ÎNCRUCIŞ//Á ~éz tranz. 1) A pune cruciş; a aşeza în formă de cruce. ♢ ~ săbiile a începe lupta. 2) (animale sau plante de specii diferite) A face să procreeze, obţinând un hibrid cu calităţi superioare; a hibridiza. ~ diverse rase de animale. [Sil. -în-cru-] /în + cruciş

A SE ÎNCRUCIŞ//Á mă ~éz intranz. 1) (despre drumuri, linii etc.) A veni din direcţii diferite, întâlnindu-se într-un punct; a se întretăia; a se intersecta. 2) (despre fiinţe sau obiecte în mişcare) A trece prin acelaşi loc, venind în întâmpinare şi continuându-şi drumul în direcţii opuse; a se întâlni; a se ajunge. 3) (despre limbi) A se influenţa reciproc în urma unui contact, dând naştere unui idiom amestecat. /în + cruciş