Definiții pentru țintaură
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru țintaură:
ȚINTÁURĂ, țintaure, s. f. Plantă erbacee medicinală cu flori roșii sau albe, cu fructul o capsulă (Centarium umbellatum). [Pr.: -ta-u-. – Var.: centáură s. f.] – Din lat. centaurea, fr. centaurée.
ŢINTÁUR//Ă ~e f. Plantă erbacee medicinală, cu tulpina erectă, cu frunze alungite şi cu flori divers colorate, dispuse în buchete terminale, având fructul o capsulă; fierea-pământului. [G.-D. ţintaurei; Sil. -ta-u-] /<lat. centaurea
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)ŢINTÁUR//Ă ~e f. Plantă erbacee medicinală, cu tulpina erectă, cu frunze alungite şi cu flori divers colorate, dispuse în buchete terminale, având fructul o capsulă; fierea-pământului. [G.-D. ţintaurei; Sil. -ta-u-] /<lat. centaurea
Cuvântul "țintaură" are 8 litere: A I N R T U Ă Ț
Anagrame pentru țintaură:
Cuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la țintaură:
Vezi cuvinte care încep cu țintaură, cuvinte care se termină cu țintaură sau cuvinte care conțin țintaură