Definiții pentru absolut
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru absolut:
ABSOLÚT, -Ă, absoluți, -te, adj., adv. I. Adj. 1. Care este independent de orice condiții si relații, care nu este supus nici unei restricții, care nu are limite; necondiționat, perfect, desăvârșit. ◊ Monarhie absolută = formă de guvernământ în care puterea legislativă, puterea executivă și cea judecătorească se află în mâinile monarhului; monarhie în care suveranul are puteri nelimitate. ♦ (Substantivat, n.) Principiu veșnic, imuabil, infinit, care, după unele concepții filozofice, ar sta la baza universului. ◊ (Filoz.) Spirit absolut, idee absolută sau eu absolut = factor de bază al universului, identificat cu divinitatea. 2. (Despre fenomene social-economice, în legătură cu noțiuni de creștere sau de scădere cantitativă) Considerat în raport cu sine însuși și nu în comparație cu alte fenomene asemănătoare; care se află pe treapta cea mai de sus. ◊ Adevăr absolut = adevăr care nu poate fi dezmințit. 3. (Mat.; despre mărimi) A cărui valoare nu depinde de condițiile în care a fost măsurat sau de sistemul la care este raportat. Valoare absolută = valoarea aritmetică a rădăcinii pătratului unei mărimi. 4. (Lingv.; în sintagma) Verb absolut = verb tranzitiv care are complementul neexprimat, dar subînțeles. II. Adv. (Servește la formarea superlativului) Cu totul, cu desăvârșire; exact, întocmai, perfect. Argumentare absolut justă. ◊ (Întărind un pronume sau un adverb negativ) N-a venit absolut nimeni – Din lat. absolutus (cu sensurile fr. absolu).
ABSOLÚT1 n. filoz. Principiu de bază, identificat cu divinitatea, care este pus la baza universului; ceea ce există în sine şi prin sine. /<lat. absolutus
ABSOLÚ//T2 ~tă (~ţi, ~te) 1) Care nu este limitat de nici un fel de condiţii. Putere ~tă. 2) Care corespunde tuturor cerinţelor; lipsit de defecte; complet; ireproşabil; impecabil; perfect. Auz ~. 3) Care este covârşitor. Majoritate ~tă. 4) rar (despre corpuri, substanţe etc.) Care are o compoziţie omogenă; fără impurităţi; pur; curat. Alcool ~. /<lat. absolutus
ABSOLÚT3 adv. 1) Cu desăvârşire; cu totul. 2) Întru totul; exact. /<lat. absolutus
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)ABSOLÚT1 n. filoz. Principiu de bază, identificat cu divinitatea, care este pus la baza universului; ceea ce există în sine şi prin sine. /<lat. absolutus
ABSOLÚ//T2 ~tă (~ţi, ~te) 1) Care nu este limitat de nici un fel de condiţii. Putere ~tă. 2) Care corespunde tuturor cerinţelor; lipsit de defecte; complet; ireproşabil; impecabil; perfect. Auz ~. 3) Care este covârşitor. Majoritate ~tă. 4) rar (despre corpuri, substanţe etc.) Care are o compoziţie omogenă; fără impurităţi; pur; curat. Alcool ~. /<lat. absolutus
ABSOLÚT3 adv. 1) Cu desăvârşire; cu totul. 2) Întru totul; exact. /<lat. absolutus
Cuvântul "absolut" are 7 litere: A B L O S T U
Anagrame pentru absolut:
Cuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la absolut:
Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului absolut:
ba
alb
bal
loba
solba
busola
balot
bolta
lobat
tolba
tablou
lobau
slab
tabsul
basul
blat
blau
bula
boa
bosa
soba
sabot
bota
toba
bas
tabs
bat
tabu
tuba
bau
al
la
alo
sola
stola
lasou
alto
atol
olat
tola
las
sal
salt
stal
salut
satul
sluta
staul
sulta
talus
tasul
asul
sula
alt
lat
tal
luat
aul
lua
auto
ouat
oua
as
sa
sat
sta
tas
stau
suta
sau
ta
atu
aut
au
bol
lob
bosul
botul
boul
oblu
bos
bot
bou
bust
sub
but
tub
sol
stol
lotus
lutos
ostul
osul
lot
oul
slut
sul
lut
tul
os
ost
tos
ou
st
tu
ut
Vezi cuvinte care încep cu absolut, cuvinte care se termină cu absolut sau cuvinte care conțin absolut