Definiții pentru aranjat

ARANJÁ, aranjez, vb. I. 1. Tranz. A pune ceva în ordine, în rânduială. ♦ Refl. și tranz. A(-și) potrivi ținuta exterioară. ♦ A face ca ceva să funcționeze în bune condiții. ♦ A conveni cu cineva să facă într-un anumit fel. 2. Tranz. (Fam.) A face cuiva un rău. Lasă că te aranjez eu! 3. Refl. A-și face un rost în viață. 4. Tranz. A prelucra o bucată muzicală pentru instrumente sau voce. – Din fr. arranger.

ARANJÁT, -Ă, aranjați, -te, adj. 1. Pus în ordine, în rânduială. ♦ (Despre oameni) Cu ținuta exterioară îngrijită. 2. Care și-a făcut un rost în viață. – V. aranja.

A ARANJ//Á ~éz tranz. 1) A pune într-o anumită ordine; a ordona; a orândui; a dispune; a aşeza. ~ lucrurile. 2) (aparate, mecanisme, automobile etc.) A face să funcţioneze în condiţii bune. 3) (afaceri, probleme etc.) A aduce la condiţiile cerute printr-un acord mutual. 4) (persoane) A pune la punct. 5) (persoane) A desemna într-un post sau într-o funcţie bună; a aşeza. 6) (fapte, stări de lucruri etc.) A satisface în toate privinţele. 7) (piese muzicale) A prelucra pentru a fi interpretat de instrumente sau pentru voce. 8) A face să se aranjeze. /<fr. arranger

A SE ARANJ//Á mă ~éz intranz. 1) A-şi potrivi toaleta. 2) A-şi face un rost în viaţă. 3) (despre persoane) A se aşeza pe o linie dreaptă; a se alinia. /<fr. arranger