Definiții pentru bântuire
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru bântuire:
BÂNTUÍ, bấntui, vb. IV. 1. Tranz. și intranz. (Despre forțele naturii: la pers. 3) A lovi insistent și cu violență (o regiune, recolta, livezile, satele etc.), producând pagube. A cutreiera. ♦ Tranz. (Despre boli, războaie, năvăliri) A pustii, a devasta, a face ravagii. 2. Tranz. (Înv.) A împila, a chinui, a asupri. ♦ (Reg., în imprecații) A pedepsi, a bate. Să (mă) bântuie (Dumnezeu)! – Din magh. bántani.
BÂNTUÍRE, bântuiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a bântui. – V. bântui.
A BÂNTUÍ bântuie intranz. (despre epidemii, fenomene ale naturii etc.) A se desfăşura cu o mare putere, luând amploare (cauzând pierderi). /<ung. bántani
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)BÂNTUÍRE, bântuiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a bântui. – V. bântui.
A BÂNTUÍ bântuie intranz. (despre epidemii, fenomene ale naturii etc.) A se desfăşura cu o mare putere, luând amploare (cauzând pierderi). /<ung. bántani
Cuvântul "bântuire" are 8 litere: B E I N R T U Â
Nu au fost găsite anagrame pentru bântuireCuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la bântuire:
A - bântuirea
Vezi cuvinte care încep cu bântuire, cuvinte care se termină cu bântuire sau cuvinte care conțin bântuire