Definiții pentru capătului
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru capătului:
CÁPĂT, capete, s. n. 1. Partea extremă a unui lucru, a unei perioade, a unei situații sau a unei stări; margine, limită, sfârșit1, istov. ◊ Loc. adj. Fără (de) capăt = fără sfârșit; îndelungat, întins. ◊ Loc. adv. De la (sau din) capăt = de la început. În capăt = a) în frunte; b) exact, deplin. Până la capăt = până la sfârșit; până la ultimele consecințe, în mod consecvent. ◊ Expr. La capătul lumii (sau pământului) = foarte departe. A pune capăt (unui lucru, unei situații) = a face să înceteze, a termina (cu bine), a rezolva. A da de capăt = a duce la bun sfârșit. A o scoate la capăt cu ceva = a ieși cu bine dintr-o situație neplăcută. A o scoate la capăt cu cineva = a se înțelege cu cineva. Nici un capăt de ață = absolut nimic. Până la (sau într-)un capăt de ață = absolut tot. 2. Fragment; rămășiță de... – Refăcut din pl. capete (< lat. capita).
CÁP//ĂT ~ete n. 1) Extremitate a ceva (corp, suprafaţă, lucru, stare, perioadă de timp etc.); margine; extremă. ~ătul podului. ♢ Fără ~ fără sfârşit. De la ~ de la început. Până la ~ până la sfârşit. A pune ~ a face să înceteze. A da de ~ a duce la bun sfârşit. 2) Parte a ceva rămasă neconsumată sau neutilizată; rămăşiţă; rest. Un ~ de lumânare. /<lat. capita
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)CÁP//ĂT ~ete n. 1) Extremitate a ceva (corp, suprafaţă, lucru, stare, perioadă de timp etc.); margine; extremă. ~ătul podului. ♢ Fără ~ fără sfârşit. De la ~ de la început. Până la ~ până la sfârşit. A pune ~ a face să înceteze. A da de ~ a duce la bun sfârşit. 2) Parte a ceva rămasă neconsumată sau neutilizată; rămăşiţă; rest. Un ~ de lumânare. /<lat. capita
Cuvântul "capătului" are 9 litere: A C I L P T U U Ă
Anagrame pentru capătului:
Cuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la capătului:
Vezi cuvinte care încep cu capătului, cuvinte care se termină cu capătului sau cuvinte care conțin capătului