Definițiile din dicționarul explicativ pentru casa
Încep cu Se termină cu Conțin Anagrame Definiții
Caută cuvinte în funcție de literele lor
Găsește cuvinte care:

Definiții pentru casa

casa

Cuvântul "casa" are 4 litere: A A C S

Anagrame pentru casa:

asca casa saca

Cuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la casa:


B - basca
C - casca
E - aseca
F - cafas scafa
H - hasca
I - caisa casai iasca
L - clasa salca scala
M - casam masca samca scama
N - scana
O - coasa
P - capsa casap pasca
R - caras scara
T - casat casta
U - casau
V - cavas vasca
Ă - acasă

Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului casa:

ac ca sac as sa

Vezi cuvinte care încep cu casa, cuvinte care se termină cu casa sau cuvinte care conțin casa

Cuvinte care conțin aceleași grupe de litere: ca as sa

Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru casa:

CASÁ, casez, vb. I. Tranz. 1. A anula (în întregime sau parțial) o hotărâre judecătorească în urma admiterii recursului. 2. A efectua totalitatea operațiilor privind scoaterea definitivă din folosință și din inventar a unui mijloc fix a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai sunt economice; a lichida. 3. (Rar) A sparge. – Din fr. casser.

CÁSĂ1, case, s. f. 1. Clădire destinată pentru a servi de locuință omului. ◊ Loc. adj. De casă = făcut în casă1. ◊ Expr. (A avea) o casă de copii = (a avea) copii mulți. A-i fi cuiva casa casă și masa masă = a duce o viață ordonată, normală, liniștită. A nu avea (nici) casă, (nici) masă = a duce o viață neregulată, plină de griji, de frământări. ♦ (Reg.) Cameră, odaie. ◊ Casă de veci = mormânt. 2. Încăpere specială într-o clădire, având o anumită destinație. ◊ Casa ascensorului = spațiul în care se deplasează cabina unui ascensor. Casa scării = spațiul dintr-o clădire care adăpostește o scară. 3. Cutie dreptunghiulară în care se păstrează literele, semnele etc. tipografice de același caracter. 4. Gospodărie. 5. Totalitatea celor care locuiesc împreună (formând o familie); familie. ♦ Dinastie; neam. 6. Căsnicie, menaj. ◊ Expr. A face (sau a duce) casă (bună) cu cineva = a trăi cu cineva (în bună înțelegere), a se împăca bine. A duce casă bună cu ceva = a se împăca bine cu ceva. 7. (Urmat de determinări) Nume dat unor instituții, așezăminte, întreprinderi, firme comerciale etc. ◊ Casă de economii = instituție publică de credit care se ocupă cu strângerea disponibilităților bănești temporare ale populației, acordând pentru acestea mai ales dobândă. Casă de ajutor reciproc = asociație benevolă a unor angajați sau pensionari, creată pentru acordarea de împrumuturi și de ajutoare membrilor ei din fondurile obținute din depunerile lor lunare. Casă de filme = instituție producătoare de filme cinematografice. Casă de cultură = instituție culturală în care au loc diverse manifestări culturale, educative etc. Casă de nașteri = instituție medico-sanitară, în care se acordă viitoarelor mame, la naștere, asistență calificată. Casă de vegetație = construcție specială, cu acoperișul și cu pereții de sticlă, folosită pentru experiențe de agrochimie, plantele fiind cultivate în vase de vegetație. ♦ Specialitatea casei = produs specific al unei întreprinderi, al unei gospodine. 8. Boală a vinurilor, pe care acestea o capătă când ajung în contact cu aerul și care se caracterizează prin tulburare și prin schimbarea culorii. – Lat. casa.

CÁSĂ2, case, s. f. 1. Dulap sau lădiță de fier în care sunt ținuți bani, hârtii de valoare etc. Casă de fier. Casă de bani. 2. Masă, pupitru sau birou într-un magazin, unde se achită costul cumpărăturilor. ♦ Ghișeu sau încăpere într-o întreprindere sau într-o instituție, unde se fac încasările și plățile, unde se eliberează biletele de călătorie, de spectacol etc. ♦ Sumă de bani de care dispune la un moment dat casieria unei instituții sau a unei întreprinderi. ◊ Plus (sau minus) de casă = diferență în plus (sau în minus) rezultată la stabilirea încasărilor și plăților. Registru de casă = registru în care se trec sumele încasate și cele plătite. ◊ Expr. A face casa = a întocmi bilanțul încasărilor și al plăților unei zile. – Din it. cassa, germ. Kasse.

CAȘÁ s. f. Stofă de lână cu tușeul moale, vopsită în culori deschise. – Cf. germ. kaschieren.

CÁȘĂ s. f. Mâncare, asemănătoare cu pilaful, preparată din arpacaș sau din mei, cu multă grăsime. – Din rus. kașa.

CÂȘ1 interj. v. hâș.

CÂȘ2, -Ă, câși, -e, adj., adv. 1. Adj. (Reg.) Care este lipsit de unul sau de mai multe degete; ciung. 2. Adj. și adv. (Fam.) (Care este) strâmb. – Din câși (pl. lui *câs < bg. kus „scurt”).

A CAS//Á ~éz tranz. 1) (sentinţe ale unei instanţe judecătoreşti inferioare) A anula în urma unui recurs sau a unui apel. 2) (lucruri vechi, maşini, aparate deteriorate etc.) A scoate din uz; a da la reformă; a reforma. 3) rar (obiecte fragile) A face să-şi piardă integritatea (prin ciocnire, lovire, apăsare etc.). /<fr. casser

CÁS//Ă1 ~e f. 1) Construcţie servind ca locuinţă pentru oameni. ♢ De ~ produs în condiţii casnice. A avea ~ şi masă a fi îndestulat. 2) Totalitate a bunurilor ce constituie averea unei persoane; gospodărie. 3) Încăpere cu destinaţie specială într-o clădire. ~a ascensorului. ♢ ~a mare odaie în casele ţărăneşti destinată oaspeţilor. 4) Totalitate a persoanelor înrudite care locuiesc împreună; familie. ♢ A face ~ cu cineva a trăi în înţelegere; a trăi cu cineva în căsnicie. 5) Nume dat unor instituţii, aşezăminte, firme comerciale etc. ~ de cultură. ~ de odihnă. ~a scriitorilor. 6) Unitate economică (de producţie, de comerţ sau de servicii sociale), care are o conducere unică; întreprindere. [G.-D. casei] /<lat. casa

CÁS//Ă2 ~e f. 1) Dulap sau lădiţă specială în care se păstrează bani, hârtii de valoare, documente etc.; seif. 2) Loc special amenajat într-un magazin unde se achită costul cumpărăturilor. 3) Încăpere într-o instituţie unde se fac încasările şi plăţile; casierie. 4) Sumă de bani în numerar de care dispune casieria unei întreprinderi, organizaţii etc. ♢ A face ~a a face bilanţul încasărilor şi plăţilor unei zile. [G.-D. casei] /<it. cassa; germ. Kasse

CÁSĂ3 Boală a vinurilor pe care acestea o capătă când ajung în contact cu aerul şi care se caracterizează prin tulburare şi prin schimbarea culorii. /<fr. casse

CAŞÁ f. Stofă de lână cu tuşeul moale, vopsită în culori deschise. /Orig. nec.

A CAŞ//Á ~éz tranz. (substanţe) A aplica pe ţesături pentru a le conferi un tuşeu moale. /cf. caşá

CÁŞ//Ă ~e f. reg. Mâncare preparată din crupe şi apă (sau lapte) cu multă grăsime. /<rus. kaşa

CÂŞ interj. (se foloseşte pentru a alunga păsările domestice). /Onomat.

vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)
vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)
Cuvinte care încep cu literele: ca cas
Cuvinte se termină cu literele: sa asa


Cuvântul anterior: cașurilor
Cuvântul următor: cașări

Cuvinte aleatoare:

cofăieș dispar divulga dodecafonic domnișoară icos lins matisi sesizant trăitor
0.010s