Definiții pentru dânsa

DANSÁ, dansez, vb. I. Intranz. A executa, după muzică, un dans (1) ◊ Tranz. A dansa un vals. ♦ Fig. A sălta în mișcări ușoare ca de dans (1), a se mișca necontenit, a nu avea astâmpăr. ♦ Tranz. A executa un dans cu cineva, a lua, a invita la dans pe cineva. A dansat toate fetele. [Var.: (pop.) danțá vb. I] – Din fr. danser.

DẤNSUL, DẤNSA, dânșii, dânsele, pron. pers., subst. 1. Pron. pers. (Ca pronume de politețe) El, ea. ◊ Loc. adv. (Pop.) Ca pe dânsul (sau ca pe dânsa) = strașnic, grozav. 2. S. m. și f. (Pop.) Soț, soție. 3. S. f. pl. art. (Pop.; în superstiții) Ielele. [Gen.-dat.: dânsului, dânsei, dânșilor, dânselor] – De4 + însul.

A DANS//Á ~éz 1. intranz. 1) A executa un dans. 2) A poseda bine tehnica dansului. 3) fig. poet. (despre fulgi, frunze şi alte obiecte uşoare) A face mişcări ca de dans (prin aer); a pluti uşor (în aer), săltând ca într-un dans. 2. tranz. 1) (anumite feluri de dans) A executa după tehnica şi regulile specifice. ~ un vals. 2) (persoane, mai ales de sex feminin) A avea drept partener de dans. /<fr. danser

DÂNSUL dânsa (dânşii, dânsele) pron. pers. (întrebuinţat mai ales la nominativ şi acuzativ) El, ea (ei, ele). [G.-D. dânsului, dânsei, dânselor] /de + însul