Definiții pentru dezgheța

DEZGHEȚÁ, dezghéț, vb. I. Refl. 1. (Despre lichide înghețate; la pers. 3) A redeveni lichid, a înceta de a mai fi înghețat; (despre corpuri îmbibate cu apă înghețată) a se muia la căldură (prin topirea lichidului pe care îl conțin). ◊ Tranz. Căldura a dezghețat râul. ♦ (Despre ființe înghețate) A se dezmorți; a se încălzi. 2. Fig. (Despre oameni) A-și pierde sfiala, stângăcia, neîndemânarea; a deveni vioi, îndrăzneț, priceput. – Lat. disglaciare.

A DEZGHEŢÁ dezghéţ tranz. A face să se dezgheţe. /<lat. disglaciare

A SE DEZGHEŢÁ mă dezgheţ intranz. 1) (despre gheaţă, zăpadă) A trece din stare solidă în stare lichidă (la o temperatură mai mare de zero grade); a se topi. 2) (despre corpuri îngheţate) A se muia din cauza temperaturii mai mari de zero grade. 3) (despre persoane sau despre părţi ale corpului lor) A ieşi din starea de amorţeală de frig (expunându-se acţiunii căldurii); a se dezmorţi. 4) fig. A înceta de a mai fi sfios; a prinde curaj. 5) fig. A începe să manifeste îndemânare; a deveni îndemânatic. /<lat. disglaciare