Definiții pentru eterică

ETÉRIC, -Ă, eterici, -ce, adj. 1. Care are proprietăți asemănătoare eterului (1). ◊ Ulei eteric = substanță uleioasă, volatilă, cu miros puternic, care se extrage din florile, fructele sau frunzele plantelor parfumate și care se folosește în industria parfumurilor și în cea alimentară. 2. Fig. Subtil, fin; inconsistent. – Din germ. ätherisch.

ETÉRI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care are proprietăţi asemănătoare eterului. ♢ Ulei ~ substanţă volatilă cu miros puternic, extrasă din plante mirositoare şi întrebuinţată în industria parfumurilor, în cea alimentară şi în cea farmaceutică. 2) fig. Care vădeşte sensibilitate şi rafinament; fin. /<germ. ätherisch