Definiții pentru latului
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru latului:
LAT, -Ă, (1) lați, -te, adj. (2) laturi, s. n. 1. Adj. Care are o lățime (relativ) mare. ◊ Loc. adj. Lat în spate (sau în spete) = bine legat, voinic, ◊ Expr. A spune vorbe mari și late = a spune vorbe pompoase, dar fără conținut. (Fam.) A fi lată (rău sau de tot), se spune pentru a arăta că o situație a luat proporții grave, îngrijorătoare. (Fam.) A o face lată (rău sau de tot) = a) a petrece strașnic, a face un mare chef; b) a face (fără voie) o poznă, o gafă, o prostie. ♦ (Fam.) Întins la pământ (fără simțire sau mort). ◊ Expr. A lăsa (pe cineva) lat = a) a bate (pe cineva) foarte tare (lăsându-l în nesimțire); b) a uimi, a impresiona puternic (pe cineva). 2. S. n. Partea lată (1) a unui obiect; lățime. ◊ Un lat de palmă (sau de mână) = măsură populară de lungime, egală cu lățimea unei palme obișnuite cu degetele lipite. ◊ Loc. adv. De-a latul = în curmeziș. – Lat. latus.
LAȚ1, lațuri, s. n. 1. Nod larg la capătul unei sfori, întocmit în așa fel încât să se poată strânge în jurul unui punct fix. 2. Instrument pentru prins păsări sau animale, constând dintr-un ochi de sfoară, de sârmă etc. – Lat. *laceus (= laqueus).
LAȚ2 s. n. v. leaț.
LAT látă (laţi, láte) 1) Care are o întindere mare pe transversală; extins în lăţime. Pânză ~ă. Frunte ~ă. ♢ ~ în spate (sau în spete) bine dezvoltat fiziceşte. A o face lată a) a trage un chef straşnic; b) a face inconştient o boroboaţă. 2) fam. Care este în stare de nesimţire; întins fără mişcare. ♢ A rămâne (sau a cădea) ~ a cădea fără simţire la pământ. A lăsa pe cineva ~ a bate (pe cineva), lăsându-l în nemişcare. A fi ~ de foame a fi istovit de foame; a fi foarte flămând. /<lat. latus
LAŢ ~uri n. 1) Ochi format prin înnodarea capătului unei funii sau sfori, care se poate strânge în jurul unui punct fix. 2) Instrument pentru prins păsări sau animale, format dintr-un ochi de sfoară sau de sârmă; juvăţ. /<lat. laceus
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)LAȚ1, lațuri, s. n. 1. Nod larg la capătul unei sfori, întocmit în așa fel încât să se poată strânge în jurul unui punct fix. 2. Instrument pentru prins păsări sau animale, constând dintr-un ochi de sfoară, de sârmă etc. – Lat. *laceus (= laqueus).
LAȚ2 s. n. v. leaț.
LAT látă (laţi, láte) 1) Care are o întindere mare pe transversală; extins în lăţime. Pânză ~ă. Frunte ~ă. ♢ ~ în spate (sau în spete) bine dezvoltat fiziceşte. A o face lată a) a trage un chef straşnic; b) a face inconştient o boroboaţă. 2) fam. Care este în stare de nesimţire; întins fără mişcare. ♢ A rămâne (sau a cădea) ~ a cădea fără simţire la pământ. A lăsa pe cineva ~ a bate (pe cineva), lăsându-l în nemişcare. A fi ~ de foame a fi istovit de foame; a fi foarte flămând. /<lat. latus
LAŢ ~uri n. 1) Ochi format prin înnodarea capătului unei funii sau sfori, care se poate strânge în jurul unui punct fix. 2) Instrument pentru prins păsări sau animale, format dintr-un ochi de sfoară sau de sârmă; juvăţ. /<lat. laceus
Cuvântul "latului" are 7 litere: A I L L T U U
Anagrame pentru latului:
Cuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la latului:
B - blatului
C - talcului
D - diluatul
E - leatului
I - taliului
J - utilajul
N - alunitul nautilul
O - altoului atolului olatului
R - ritualul uralitul
S - saltului stalului
Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului latului:
ai
ia
lai
lila
taliul
altui
taliu
tulai
utila
lutuia
utilau
aiul
luai
uluia
tai
auit
iuta
tuia
uita
uitau
aui
iau
al
la
altul
latul
talul
aulul
alt
lat
tal
luat
atuul
autul
aul
lua
luau
ta
atu
aut
au
li
tuliul
uliul
tuli
util
lutui
tuiul
tuliu
uluit
lui
uliu
ului
tiu
tui
uit
iu
ui
lutul
tulul
lut
tul
tu
ut
Vezi cuvinte care încep cu latului, cuvinte care se termină cu latului sau cuvinte care conțin latului