Definiții pentru luptă
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru luptă:
LÚPTĂ, lupte, s. f. 1. Încăierare, bătaie între două (sau mai multe) persoane (de obicei fără folosirea armelor), care caută să se învingă una pe alta (sau unele pe altele). ◊ Luptă dreaptă = luptă (1) corp la corp, fără arme și fără vicleșuguri. ♦ (La pl.) Ramură sportivă în care se întrec, după anumite reguli, doi luptători. ◊ Lupte clasice (sau greco-romane) = formă de lupte în care procedeele tehnice reglementare se aplică numai la parte superioară a corpului (de la linia de centură în sus). Lupte libere = formă de lupte la care procedeele tehnice se aplică la oricare din părțile corpului, putând fi executate și cu ajutorul picioarelor. 2. Ciocnire armată între două forțe inamice; bătălie. ♦ Fig. Ciocnire între două forțe care acționează în sens contrar. ◊ Luptă de clasă = (în teoria marxist-leninistă) luptă desfășurată pe plan economic, politic și ideologic între clase cu interese fundamental opuse. 3. Străduință depusă de cineva pentru a învinge o greutate, o nevoie sau pentru a se apăra. 4. Străduință depusă de cineva pentru a combate o idee, o concepție, o deprindere; combatere. – Lat. lucta.
LUPTÁ, lupt, vb. I. 1. Refl. recipr. A se bate corp la corp cu cineva. 2. Refl. recipr. și intranz. A se război, a purta război, a fi în război cu cineva. ◊ Expr. (Refl. recipr.) Se luptă ziua cu noaptea = se face ziuă. 3. Refl. și intranz. Fig. A se împotrivi, a se strădui să învingă o greutate, un obstacol. 4. Intranz. Fig. A se strădui să obțină ceva. – Lat. luctare.
A LUPTÁ lupt intranz. 1) A fi în luptă. ~ cu duşmanul. ~ corp la corp. 2) A face să se lupte. /<lat. luctare
A SE LUPTÁ mă lupt intranz. 1) A se bate corp la corp (unul cu altul). 2) A fi în luptă (unul cu altul); a purta război (unul cu altul). 3) fig. (despre persoane) A face încercarea de a învinge o greutate, de a atinge un scop etc. ♢ Se luptă ziua cu noaptea se face ziuă; se luminează de ziuă. /<lat. luctare
LÚPT//Ă ~e f. 1) Încăierare, bătaie între două sau mai multe persoane. 2) Întrecere sportivă între doi luptători. 3) Ciocnire între două forţe armate duşmane. 4) fig. Ciocnire între două forţe (tendinţe) care acţionează în sens contrar (pe plan politic şi economic). 5) Efort, străduinţă pentru a învinge o greutate, pentru a-şi crea condiţii normale de trai. 6) Efort, străduinţă pentru combaterea unor idei sau concepţii. [G.-d. luptei] /<lat. lucta
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)LUPTÁ, lupt, vb. I. 1. Refl. recipr. A se bate corp la corp cu cineva. 2. Refl. recipr. și intranz. A se război, a purta război, a fi în război cu cineva. ◊ Expr. (Refl. recipr.) Se luptă ziua cu noaptea = se face ziuă. 3. Refl. și intranz. Fig. A se împotrivi, a se strădui să învingă o greutate, un obstacol. 4. Intranz. Fig. A se strădui să obțină ceva. – Lat. luctare.
A LUPTÁ lupt intranz. 1) A fi în luptă. ~ cu duşmanul. ~ corp la corp. 2) A face să se lupte. /<lat. luctare
A SE LUPTÁ mă lupt intranz. 1) A se bate corp la corp (unul cu altul). 2) A fi în luptă (unul cu altul); a purta război (unul cu altul). 3) fig. (despre persoane) A face încercarea de a învinge o greutate, de a atinge un scop etc. ♢ Se luptă ziua cu noaptea se face ziuă; se luminează de ziuă. /<lat. luctare
LÚPT//Ă ~e f. 1) Încăierare, bătaie între două sau mai multe persoane. 2) Întrecere sportivă între doi luptători. 3) Ciocnire între două forţe armate duşmane. 4) fig. Ciocnire între două forţe (tendinţe) care acţionează în sens contrar (pe plan politic şi economic). 5) Efort, străduinţă pentru a învinge o greutate, pentru a-şi crea condiţii normale de trai. 6) Efort, străduinţă pentru combaterea unor idei sau concepţii. [G.-d. luptei] /<lat. lucta
Cuvântul "luptă" are 5 litere: L P T U Ă
Anagrame pentru luptă:
Cuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la luptă:
Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului luptă:
Vezi cuvinte care încep cu luptă, cuvinte care se termină cu luptă sau cuvinte care conțin luptă