Definiții pentru optică
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru optică:
ÓPTIC, -Ă, optice, -ce s. f., adj. I. 1. S. f. Ramură a fizicii care se ocupă cu studierea naturii luminii, a emisiei și absorbției ei, cu fenomenele legate de propagarea și de interacțiunea ei cu diverse substanțe etc. ♦ Parte a fizicii care se ocupă cu studiul radiațiilor de aceeași natură cu lumina (radiații infraroșii, ultraviolete etc.). ◊ Optică electronică = domeniu al electronicii care studiază mișcarea electronilor în vid, într-un câmp electric sau magnetic. 2. Fig. Fel, mod de a vedea și de a interpreta faptele și fenomenele; concepție, punct de vedere. II. Adj. 1. Care se bazează pe lumină, care ține de fenomenele luminii sau de senzațiile vizuale, privitor la astfel de fenomene și de senzații; care aparține obiectului de studiu al opticii (I 1). ◊ Centru optic = punct de pe axa unei lentile către care tind punctele principale și cele nodale ale ei și prin care raza de lumină trece fără să-și schimbe direcția. 2. Care ține de vedere sau de organele de simț ale acesteia. ◊ Nerv optic = nerv care transmite impresiile vizuale de la ochi la centrul nervos respectiv din creier. – Din fr. optique.
ÓPTI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care ţine de vedere; propriu vederii. ♢ Nerv ~ nerv care transmite percepţiile vizuale de la ochi la centrul corespunzător din creier. 2) Care ţine de optică; propriu opticii. Aparat ~. /<fr. optique, lat. opticus
ÓPTICĂ f. 1) Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul luminii şi a particularităţilor acesteia. 2) Totalitate a aparatelor şi a instrumentelor a căror funcţionare este bazată pe legile reflecţiei şi refracţiei luminii. 3) fig. Mod de interpretare a faptelor şi fenomenelor. /<fr. optique, lat. optice
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)ÓPTI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care ţine de vedere; propriu vederii. ♢ Nerv ~ nerv care transmite percepţiile vizuale de la ochi la centrul corespunzător din creier. 2) Care ţine de optică; propriu opticii. Aparat ~. /<fr. optique, lat. opticus
ÓPTICĂ f. 1) Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul luminii şi a particularităţilor acesteia. 2) Totalitate a aparatelor şi a instrumentelor a căror funcţionare este bazată pe legile reflecţiei şi refracţiei luminii. 3) fig. Mod de interpretare a faptelor şi fenomenelor. /<fr. optique, lat. optice
Cuvântul "optică" are 6 litere: C I O P T Ă
Anagrame pentru optică:
Cuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la optică:
A - ciopată copiată tapiocă
E - ipotecă opăcite pocăite poetică
L - colpită
N - pocănit pontică
R - picător porcăit tropică
S - copistă scopită
U - utopică
Ă - opăcită pocăită
Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului optică:
ci
ic
coi
ioc
poci
optic
picot
pocit
topic
copăi
opăci
pocăi
ciot
coit
coti
otic
toci
ocăit
ocăi
cip
pic
pictă
pică
păci
cit
tic
cită
căit
căi
cop
poc
copt
coptă
potcă
cot
toc
cotă
tocă
că
oi
tipo
topi
potăi
iot
tio
toi
iotă
tip
pită
păi
tăi
ăi
op
opt
pot
top
optă
Vezi cuvinte care încep cu optică, cuvinte care se termină cu optică sau cuvinte care conțin optică