Definiții pentru orândui
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru orândui:
ORÂNDUÍ, orânduiesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) așeza, a (se) grupa într-o anumită ordine; a (se) aranja. 2. Tranz. A hotărî, a dispune; a ridica la o demnitate; a numi, a desemna; a învesti. 3. Tranz. (Înv. și pop.) A decide, a fixa, a stabili. ♦ (Rar) A porunci, a ordona. 4. Tranz. (Înv. și pop.) A pune la cale; a pregăti. – Din sl. urenditi.
A ORÂNDU//I ~iésc tranz. 1) A pune într-o anumită ordine; a clasa; a rândui; a dispune; a aşeza; a aranja; a ordona. 2) înv. A numi într-un post; a desemna. 3) înv. A cere în mod autoritar şi oficial; a comanda; a porunci; a ordona; a dispune. 4) A arăta în mod precis. 5) înv. A face să fie gata devreme; a pregăti; a prepara; a găti. /<sl. urenditi
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)A ORÂNDU//I ~iésc tranz. 1) A pune într-o anumită ordine; a clasa; a rândui; a dispune; a aşeza; a aranja; a ordona. 2) înv. A numi într-un post; a desemna. 3) înv. A cere în mod autoritar şi oficial; a comanda; a porunci; a ordona; a dispune. 4) A arăta în mod precis. 5) înv. A face să fie gata devreme; a pregăti; a prepara; a găti. /<sl. urenditi
Cuvântul "orândui" are 7 litere: D I N O R U Â
Nu au fost găsite anagrame pentru orânduiCuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la orândui:
Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului orândui:
di
din
ordin
roind
noduri
diurn
urdin
rândui
indu
undi
doi
ido
iod
dori
irod
rodi
rodiu
odiu
rid
duri
rudi
nod
dorn
nord
rond
ouând
urând
rând
nud
do
dor
rod
duro
duo
dur
râd
du
ud
in
ni
ion
noi
nori
nuri
ruin
urni
râni
uni
oi
ori
roi
ir
uri
urâi
iu
ui
no
nor
unor
nou
nur
un
or
ou
râu
Vezi cuvinte care încep cu orândui, cuvinte care se termină cu orândui sau cuvinte care conțin orândui