Definiții pentru palpitare

PALPITÁ, palpít, vb. I. Intranz. 1. (Despre inimă) A bate mai puternic, mai rapid decât e normal sau a bate în mod neregulat, din cauza unei emoții, a unui efort, a unei boli; a zvâcni. ♦ (Despre oameni) A fi stăpânit de o emoție puternică, a fi tulburat; a tremura. 2. P. anal. A se mișca ritmic, a se legăna; a tremura, a fremăta; a sclipi ușor și intermitent, a licări, a pâlpâi. 3. Fig. A se manifesta cu putere, a trăi intens; a fremăta, a pulsa, a vibra. – Din fr. palpiter, it. palpitare.

PALPITÁRE, palpitări, s. f. Acțiunea de a palpita și rezultatul ei. – V. palpita.

A PALPITÁ palpít intranz. 1) (despre inimă, puls) A-şi intensifica mişcările (din cauza unei boli, a unei emoţii sau a unui efort); a zvâcni; a bate. 2) A fi cuprins de o emoţie puternică; a fremăta; a vibra. 3) fig. (despre procese, lucruri etc.) A decurge într-un ritm vioi; a pulsa. Viaţa palpită. /<fr. palpiter