Definiții pentru parcurgere
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru parcurgere:
PARCÚRGE, parcúrg, vb. III. Tranz. 1. (Adesea fig.) A străbate un drum sau o distanță (de la un capăt la altul); a se deplasa, a merge (până la capăt). 2. A trece cu privirea sau cu ochii peste ceva, a se uita în treacăt la ceva. ♦ Spec. A citi ceva în grabă și superficial, a răsfoi o carte, un ziar etc.; p. gener. a citi. 3. A trăi, a petrece un interval de timp într-un anumit loc sau fel. [Var.: (înv.) parcurá vb. I] – Din fr. parcourir (după curge).
PARCÚRGERE s. f. Acțiunea de a parcurge. – V. parcurge.
A PARCÚRGE parcúrg tranz. 1) (distanţe, drumuri etc.) A trece de la un capăt la altul (sau dintr-o parte în alta); a acoperi. 2) (ziare, reviste, cărţi etc.) A examina, a citi în grabă; a răsfoi; a frunzări. ♢ ~ cu privirea (sau cu ochii) a citi în fugă. /<fr. parcourir
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)PARCÚRGERE s. f. Acțiunea de a parcurge. – V. parcurge.
A PARCÚRGE parcúrg tranz. 1) (distanţe, drumuri etc.) A trece de la un capăt la altul (sau dintr-o parte în alta); a acoperi. 2) (ziare, reviste, cărţi etc.) A examina, a citi în grabă; a răsfoi; a frunzări. ♢ ~ cu privirea (sau cu ochii) a citi în fugă. /<fr. parcourir
Cuvântul "parcurgere" are 10 litere: A C E E G P R R R U
Nu au fost găsite anagrame pentru parcurgereCuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la parcurgere:
A - parcurgerea
Vezi cuvinte care încep cu parcurgere, cuvinte care se termină cu parcurgere sau cuvinte care conțin parcurgere