Definiții pentru pistă

PÍSTĂ, piste, s. f. 1. Fâșie de teren amenajată ca drum și rezervată unei circulații speciale. ♦ Fâșie de teren (circulară, ovală etc.) amenajată pentru întreceri sau antrenamente sportive. ♦ Teren amenajat pentru rularea avioanelor la decolare și la aterizare. ♦ Loc rezervat pentru dans într-un loc public. 2. Fig. Făgaș, cale, curs; direcție. 3. (Adesea determinat prin „sonoră”) Fâșie de la marginea peliculei cinematografice, fâșie a unei benzi de magnetofon etc. pe care este făcută înregistrarea sonoră. – Din fr. piste, it. pista.

PÍST//Ă ~e f. 1) Suprafaţă lungă de teren amenajată pentru decolarea şi aterizarea avioanelor. 2) Fâşie de teren (de obicei circulară) special amenajată pentru anumite probe sportive (ciclism, hipism etc.). ♢ ~ sonoră parte a peliculei cinematografice pe care se imprimă dialogul şi muzica filmului. 3) Fiecare dintre fâşiile longitudinale ale unei benzi magnetice pe care se fac înregistrări acustice. 4) fig. Curs de dezvoltare; făgaş. /<fr. piste, it. pista