Definiții pentru rezonanța
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru rezonanța:
REZONÁNȚĂ, rezonanțe, s. f. 1. Proprietate a unor corpuri sau a unor încăperi de a intensifica și a prelungi sunetele; răsunet. 2. Stare de vibrație în care se găsește un corp sau un sistem fizic când asupra lui se exercită o acțiune exterioară periodică, cu o frecvență egală ori apropiată cu frecvența proprie vibrației corpului sau a sistemului. ◊ Cutie de rezonanță = cavitate al cărei volum de aer este capabil să oscileze și să amplifice sunete. 3. (Med.) Tulburare de gândire la schizofrenici, caracterizată prin înlocuirea legăturilor de fond ale acțiunilor prin relații verbale, de obicei făcute după asonanță, rimă sau localizare în timp sau spațiu. – Din fr. résonance.
REZONÁNT, -Ă, rezonanți, -te, adj. (Despre corpuri sau sisteme fizice) Capabil să intre în rezonanță. – Din fr. résonnant.
REZONÁN//T ~tă (~ţi, ~te) 1) Care ţine de rezonanţă; propriu rezonanţei. Cavitate ~tă. 2) (despre sunete) Care răsună; răsunător. 3) (despre sisteme fizice) Care are proprietatea de a intra în rezonanţă. Circuit ~. /<fr. résonnant
REZONÁNŢ//Ă ~e f. 1) Proprietate a unor obiecte de a intensifica şi de a prelungi sunetele. Cutie de ~. 2) fiz. Fenomen de apariţie a oscilaţiilor sub acţiunea altor oscilaţii de (aproape) aceeaşi frecvenţă. ~ mecanică. 3) fig. Efect produs de un eveniment, fapt etc. asupra cuiva; răsunet; ecou. /<fr. résonnance
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)REZONÁNT, -Ă, rezonanți, -te, adj. (Despre corpuri sau sisteme fizice) Capabil să intre în rezonanță. – Din fr. résonnant.
REZONÁN//T ~tă (~ţi, ~te) 1) Care ţine de rezonanţă; propriu rezonanţei. Cavitate ~tă. 2) (despre sunete) Care răsună; răsunător. 3) (despre sisteme fizice) Care are proprietatea de a intra în rezonanţă. Circuit ~. /<fr. résonnant
REZONÁNŢ//Ă ~e f. 1) Proprietate a unor obiecte de a intensifica şi de a prelungi sunetele. Cutie de ~. 2) fiz. Fenomen de apariţie a oscilaţiilor sub acţiunea altor oscilaţii de (aproape) aceeaşi frecvenţă. ~ mecanică. 3) fig. Efect produs de un eveniment, fapt etc. asupra cuiva; răsunet; ecou. /<fr. résonnance
Cuvântul "rezonanța" are 9 litere: A A E N N O R Z Ț
Nu au fost găsite anagrame pentru rezonanțaVezi cuvinte care încep cu rezonanța, cuvinte care se termină cu rezonanța sau cuvinte care conțin rezonanța