Definiții pentru înțeleg
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru înțeleg:
ÎNȚELÉGE, înțelég, vb. III. 1. Tranz. A-și face, a avea o idee clară și exactă despre un lucru, a pătrunde, a cuprinde cu mintea; a pricepe. ◊ Expr. Așa (mai) înțeleg și eu = așa da, așa e pe placul meu. A înțelege pe cineva = a) a pricepe ce spune cineva; b) a pricepe (și a aproba) cauzele comportării cuiva. (Mă) înțelegi?, se spune cuiva pentru a verifica înțelegerea celor spuse. (Mă) înțelegi!, marchează o situație în care există un substrat. (Refl.) Se înțelege de la sine = este evident. (Intranz.) A înțelege de glumă = a nu se supăra pentru o glumă făcută pe socoteala lui. ♦ A-și da seama de ceva. ♦ A pricepe o limbă străină. ♦ A constata, a vedea, a observa, a băga de seamă. ♦ A gândi, a reflecta, a concepe. 2. Refl. recipr. A ajunge la învoială, a cădea de acord, a se împăca, a conveni cu cineva. ♦ A conviețui în bună învoială, a se înțelege, a se învoi. 3. Tranz. (în expr.) A nu înțelege nimic din ceva = a nu se alege cu nimic din ceva, a nu profita din ceva. [Perf. s. înțelesei, part. înțeles] – Lat. intelligere.
A ÎNŢELÉGE înţelég 1. tranz. 1) (esenţa lucrurilor) A-şi însuşi prin activitatea gândirii; a pătrunde cu mintea; a pricepe; a concepe; a sesiza. ♢ A da cuiva să înţeleagă (sau a da de înţeles) a face pe cineva să-şi dea seama despre ceva numai printr-o aluzie sau printr-un semn. ~ gluma a primi glumele fără supărare; a avea simţul umorului. 2) (vorbirea orală sau scrisă) A recepţiona descifrând sensul. ♢ Se înţelege de la sine este de la sine înţeles. 3) (persoane) A trata cu îngăduinţă; a crede. 4) (urmat de un complement indirect, introdus prin prepoziţia din) A avea de profitat; a câştiga. N-am înţeles nimic din concediu. 2. intranz. : Aşa înţeleg şi eu! aşa îmi vine la socoteală; aşa îmi place şi mie. ~ de cuvânt a ţine cont de ce i se spune. /<lat. intelligere
A SE ÎNŢELÉGE mă înţelég intranz. 1) A se împăca bine; a nu avea probleme. 2) A ajunge la învoială; a cădea de acord; a se învoi; a conveni. ~ din preţ. /<lat. intelligere
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)A ÎNŢELÉGE înţelég 1. tranz. 1) (esenţa lucrurilor) A-şi însuşi prin activitatea gândirii; a pătrunde cu mintea; a pricepe; a concepe; a sesiza. ♢ A da cuiva să înţeleagă (sau a da de înţeles) a face pe cineva să-şi dea seama despre ceva numai printr-o aluzie sau printr-un semn. ~ gluma a primi glumele fără supărare; a avea simţul umorului. 2) (vorbirea orală sau scrisă) A recepţiona descifrând sensul. ♢ Se înţelege de la sine este de la sine înţeles. 3) (persoane) A trata cu îngăduinţă; a crede. 4) (urmat de un complement indirect, introdus prin prepoziţia din) A avea de profitat; a câştiga. N-am înţeles nimic din concediu. 2. intranz. : Aşa înţeleg şi eu! aşa îmi vine la socoteală; aşa îmi place şi mie. ~ de cuvânt a ţine cont de ce i se spune. /<lat. intelligere
A SE ÎNŢELÉGE mă înţelég intranz. 1) A se împăca bine; a nu avea probleme. 2) A ajunge la învoială; a cădea de acord; a se învoi; a conveni. ~ din preţ. /<lat. intelligere
Cuvântul "înțeleg" are 7 litere: E E G L N Î Ț
Nu au fost găsite anagrame pentru înțelegCuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la înțeleg:
Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului înțeleg:
Vezi cuvinte care încep cu înțeleg, cuvinte care se termină cu înțeleg sau cuvinte care conțin înțeleg