Definiții pentru împuțiți
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru împuțiți:
ÎMPUȚÍ, împút, vb. IV. 1. Refl. A căpăta miros rău din cauza alterării; a intra în putrefacție. 2. Tranz. A umple o încăpere, un spațiu cu miros greu (de corp intrat în putrefacție). [Prez. ind. și: împuțésc] – În + puți.
ÎMPUȚÍT, -Ă, împuțiți, -te, adj. 1. Care a intrat in putrefacție, care miroase urât din cauza alterării. 2. Murdar, neîngrijit. ♦ (Despre oameni; adesea substantivat) Leneș, trândav. – V. împuți.
A ÎMPUŢÍ împút tranz. (spaţii, încăperi etc.) A face să se împută. /în + a puţi
A SE ÎMPUŢÍ pers. 3 se împúte intranz. (despre substanţe organice, organisme moarte etc.) A căpăta miros greu în procesul descompunerii. /în + a puţi
ÎMPUŢÍ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) v. A ÎMPUŢI şi A SE ÎMPUŢI. 2) fig. Căruia nu-i place să muncească; leneş; trândav; puturos. /v. a împuţi
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)ÎMPUȚÍT, -Ă, împuțiți, -te, adj. 1. Care a intrat in putrefacție, care miroase urât din cauza alterării. 2. Murdar, neîngrijit. ♦ (Despre oameni; adesea substantivat) Leneș, trândav. – V. împuți.
A ÎMPUŢÍ împút tranz. (spaţii, încăperi etc.) A face să se împută. /în + a puţi
A SE ÎMPUŢÍ pers. 3 se împúte intranz. (despre substanţe organice, organisme moarte etc.) A căpăta miros greu în procesul descompunerii. /în + a puţi
ÎMPUŢÍ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) v. A ÎMPUŢI şi A SE ÎMPUŢI. 2) fig. Căruia nu-i place să muncească; leneş; trândav; puturos. /v. a împuţi
Cuvântul "împuțiți" are 8 litere: I I M P U Î Ț Ț
Nu au fost găsite anagrame pentru împuțițiVezi cuvinte care încep cu împuțiți, cuvinte care se termină cu împuțiți sau cuvinte care conțin împuțiți