Definiții pentru ținta
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru ținta:
ȚÍNTĂ, ținte, s. f. I. 1. Cui scurt de metal cu floarea de forme și mărimi diferite, folosit de cizmari, curelari, tapițeri etc. 2. (Despre porumb; în loc. adj.) În ținte = cu boabele destul de dezvoltate pentru a fi bun de mâncat; aproape copt. 3. Fig. Mică pată albă pe fruntea cailor și a vitelor; stea, steluță. II. 1. Semnul sau locul în care se ochește cu o armă de foc sau cu o săgeată; p. ext. ochire, țintire. ♦ Ceea ce este sau devine obiectul atenției sau privirii cuiva. E ținta tuturor privirilor. ◊ Expr. A privi (sau a se uita) fără (de) țintă = a privi în gol. (Adverbial) A privi (sau a se uita, a căuta) țintă sau a ține (ori a sta cu) ochii țintă = a privi fix, ațintit, a fi cu ochii pironiți (la ceva). 2. Locul către care tinde să ajungă cineva. ◊ Loc. adv. Fără țintă = în neștire, razna. ♦ (Rar) Țelul unei întreceri sportive. 3. Scop final, țel, obiectiv. ♦ Spațiul de deasupra porții la jocul de rugbi; but3. ◊ Teren de țintă = spațiu care cuprinde limitele laterale ale terenului din spatele stâlpilor porții la jocul de rugbi, din care se marchează încercările. – Din sl. centa „ban, monedă”.
ŢÍNT//Ă1 ~e f. 1) Cui mic de metal cu floare, folosit (în cizmărie, curelărie, tapiţerie etc.) pentru a fixa ceva. 2) fig. Pată mică albă pe fruntea unor animale; stea. Cal cu ~ în frunte. [G.-D. ţintei] /<sl. centa
ŢÍNT//Ă2 ~e f. 1) Punct în care ţinteşte cineva cu o armă; ţel. 2) Punct asupra căruia sunt îndreptate anumite acţiuni militare; obiectiv. 3) Obiect al atenţiei sau al privirii cuiva. ♢ Cu ochii ~ cu ochii pironiţi asupra unui lucru. A privi (sau a se uita) ~ a-şi fixa privirea într-o direcţie. A privi (sau a se uita) fără de ~ a se uita în gol. 4) Scop concret spre care tinde cineva; obiectiv. ♢ Fără ~ la voia întâmplării. [G.-D. ţintei] /<sl. centa
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)ŢÍNT//Ă1 ~e f. 1) Cui mic de metal cu floare, folosit (în cizmărie, curelărie, tapiţerie etc.) pentru a fixa ceva. 2) fig. Pată mică albă pe fruntea unor animale; stea. Cal cu ~ în frunte. [G.-D. ţintei] /<sl. centa
ŢÍNT//Ă2 ~e f. 1) Punct în care ţinteşte cineva cu o armă; ţel. 2) Punct asupra căruia sunt îndreptate anumite acţiuni militare; obiectiv. 3) Obiect al atenţiei sau al privirii cuiva. ♢ Cu ochii ~ cu ochii pironiţi asupra unui lucru. A privi (sau a se uita) ~ a-şi fixa privirea într-o direcţie. A privi (sau a se uita) fără de ~ a se uita în gol. 4) Scop concret spre care tinde cineva; obiectiv. ♢ Fără ~ la voia întâmplării. [G.-D. ţintei] /<sl. centa
Cuvântul "ținta" are 5 litere: A I N T Ț
Nu au fost găsite anagrame pentru țintaCuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la ținta:
A - tanați
D - dințat
E - atenți țintea
I - aținti
O - notați notița
R - țintar
T - țintat
U - aținut tunați ținuta
Ș - țintaș
Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului ținta:
Vezi cuvinte care încep cu ținta, cuvinte care se termină cu ținta sau cuvinte care conțin ținta