Definiții pentru aplicare
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru aplicare:
APLICÁ, aplíc, vb. I. Tranz. 1. A pune un lucru pe (sau peste) altul pentru a le fixa, a le uni, a face din ele un corp comun. 2. A pune ceva în practică; a întrebuința, a folosi; a face, a administra. A aplica un procedeu. A aplica un tratament. ◊ Loc. vb. A aplica (cuiva) o corecție = a pedepsi cu bătaia (pe cineva). 3. A raporta un principiu general la un caz concret, particular. – Din fr. appliquer, lat. applicare.
APLICÁRE, aplicări, s. f. Acțiunea de a aplica și rezultatul ei. – V. aplica.
A APLICÁ aplíc tranz. 1) (lucruri, piese etc.) A uni pentru a face un corp comun. ~ un sigiliu. 2) (metode, teorii, legi etc.) A pune în practică; a folosi; a întrebuinţa; a utiliza. 3) (principii generale) A raporta la un caz particular. [Sil. a-pli-] /<fr. appliquer, lat. applicare
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)APLICÁRE, aplicări, s. f. Acțiunea de a aplica și rezultatul ei. – V. aplica.
A APLICÁ aplíc tranz. 1) (lucruri, piese etc.) A uni pentru a face un corp comun. ~ un sigiliu. 2) (metode, teorii, legi etc.) A pune în practică; a folosi; a întrebuinţa; a utiliza. 3) (principii generale) A raporta la un caz particular. [Sil. a-pli-] /<fr. appliquer, lat. applicare
Cuvântul "aplicare" are 8 litere: A A C E I L P R
Anagrame pentru aplicare:
Cuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la aplicare:
A - aplicarea
D - placardei
I - ciripeala
N - percalina
P - parpaleci
R - parcelari
S - paraclise
Ș - parcelași
Ț - parcelați
Vezi cuvinte care încep cu aplicare, cuvinte care se termină cu aplicare sau cuvinte care conțin aplicare