Definiții pentru arat

ARĂTÁ, arắt, vb. I. 1. Tranz. A expune ceva intenționat privirilor cuiva; a da la iveală, a lăsa să se vadă. ◊ Expr. (Refl.) A se arăta doctorului = a se duce să fie examinat de un medic. 2. Tranz. A indica (printr-un gest) persoana sau lucrul asupra căruia se atrage atenția. ◊ Expr. A arăta (cuiva) ușa = a da (pe cineva) afară dintr-un loc. A arăta (pe cineva) cu degetul, se spune despre cineva pe care lumea îl disprețuiește pentru faptele sale. ♦ A indica o măsură, o direcție etc. ♦ A indica ora, minutele și secundele. 3. Tranz. A da o explicație, a explica, a face o expunere (pentru a lămuri, a dovedi, a convinge). ◊ Expr. (Fam.) Îți arăt eu ție! se spune pentru a amenința pe cineva. 4. Tranz. și refl. A (se) manifesta, a (se) exterioriza (prin vorbe, gesturi, atitudini). ♦ Tranz. A da dovadă de...; a dovedi. ♦ Intranz. A părea (după înfățișare); a avea o anumită înfățișare. ◊ Refl. unipers. Se arată a fi vreme bună. 5. Refl. A apărea, a se ivi (pe neașteptate). – Lat. *arrectare.

ARÁ, ar, vb. I. Tranz. A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. – Lat. arare.

ARÁT1 s. n. Acțiunea de a ara; arătură. – V. ara.

ARÁT2, -Ă, arați, -te, adj. (Despre pământ) Care a fost pregătit cu plugul pentru cultivare. – V. ara.

A ARÁ ar tranz. (solul) A tăia în brazde cu plugul (în vedere cultivării). /<lat. arare

A ARĂTÁ arăt 1. tranz. 1) (fiinţe, obiecte etc.) A expune intenţionat vederii; a lăsa să se vadă. 2) (lucruri, valori etc.) A face să fie văzut printr-un gest, semn etc.; a indica. ~ greşelile de punctuaţie. ~ cărarea. Termometrul arată zero grade. ♢ ~ cu degetul pe cineva a) a desconsidera; b) a vorbi de rău în mod direct despre cineva. ~ uşa cuiva a da afară dintr-un local pe cineva. 3) fam. A pune în faţă; a prezenta; a înfăţişa. ~ legitimaţia. ~ un bolnav medicului. 4) A face să înţeleagă; a explica; a lămuri. ~ cum se rezolvă problema. 5) A adeveri prin raţionamente sau prin fapte concrete; a dovedi; a demonstra; a proba. El vrea să arate ce ştie. A-şi ~ curajul. ♢ Ţi-oi arăta eu! te-oi învăţa eu minte! 6) A face să se arăte. 2. intranz. A avea o anumită înfăţişare. ~ bine. ~ cam bolnav. /<lat. arrectare

A SE ARĂTÁ mă arăt intranz. 1) A-şi face brusc apariţia; a se lăsa văzut pe neaşteptate; a se ivi; a apărea; a se isca. Un nor negru s-a arătat. 2) A avea aparenţa; a fi în aparenţă; a părea. Vara se arată a fi călduroasă. ♢ Pe (sau după) cât se arată după cum pare. 3) (despre persoane) A apărea (într-un anumit fel) în faţa unei colectivităţi; a se manifesta. 4) pop. A i se părea ca real (ceea ce, de fapt, nu există); a (i) se năzări; a (i) se năluci. /<lat. arrectare