Definiții pentru bășică

BĂȘICÁ, bășíc, vb. I. Tranz. și refl. A produce sau a face bășici; a (se) umple de bășici. [Var.: (reg.) beșicá vb. I] – Din bășică.

BĂȘÍCĂ, bășici, s. f. 1. Sac membranos din corpul oamenilor și al animalelor, în care se strâng unele secreții ale organismului; vezică. Bășica fierii. ♦ Spec. Sac membranos din corpul unui porc sau al altui animal, uscat și întrebuințat ca pungă, burduf etc. ♦ Organ intern, plin cu aer, care ajută peștii la plutire. 2. Umflătură a pielii conținând o materie lichidă (seroasă). 3. Umflătură mică plină cu aer, care se face la suprafața lichidelor (în timpul fierberii), a aluatului (în urma dospirii) etc. 4. Obiect (de sticlă) în formă sferică. ♦ (Arg.) Minge (de fotbal). [Var.: (reg.) beșícă s. f.] – Lat. *bessica(=vessica).

A BĂŞICÁ băşíc tranz. A face să se băşice. /Din băşică

A SE BĂŞICÁ mă băşíc intranz. A face băşici; a se acoperi cu băşici. /Din băşică

BĂŞÍ//CĂ ~ci f. 1) pop. Organ intern având forma unei pungi membranoase în care se depozitează unele secreţii ale organismului, pentru a fi ulterior eliminate; vezică. ♢ ~ca udului (sau urinară) rezervor membranos în care se înmagazinează urina venită de la rinichi, pentru a fi ulterior eliminată prin uretră; vezică urinară. 2) Organ intern membranos la peşte, umplut cu un amestec de gaze, care înlesneşte înotul. 3) Umflătură mică, plină cu aer, formată la suprafaţa unor lichide. Ploaie cu ~ci. 4) Umflătură mică pe piele conţinând o materie lichidă. [G.-D. băşicii] /<lat. bessica