Definiții pentru burțile

BÚRTĂ, burți, s. f. 1. (Pop.) Abdomen, pântece. ◊ Ciorbă de burtă = ciorbă făcută din stomac de vacă. ◊ Expr. (Fam.) A sta cu burta la soare = a sta degeaba. Burtă de popă, se spune despre cineva care mănâncă și bea mult. 2. Fig. Partea bombată, mai ridicată sau mai ieșită în afară, a unor obiecte. – Et. nec.

BÚR//TĂ ~ţi f. pop. 1) Parte a corpului, la om şi la animale, dintre torace şi bazin, în care se află stomacul, intestinele şi alte organe interne; pântece; abdomen. ♢ A sta cu ~ta la soare a sta degeaba; a trândăvi. A-şi face ~ta tobă a mânca mult, fără măsură. 2) fig. Parte proeminentă (a unui obiect); pântece. [G.-D. burţii] /Orig. nec.