Definiții pentru carenă

CARENÁ, carenez, vb. I. Tranz. 1. A repara carena unei nave. ♦ A așeza o navă pe o coastă pentru a o repara. 2. A acoperi cu tablă suprafața exterioară a unui vehicul de mare viteză. – Din fr. caréner, lat. carenare.

CARÉNĂ, carene, s. f. 1. Partea exterioară a corpului unei nave, care se găsește sub linia de plutire. 2. Proeminență prelungită a unor organe. Carena sternului la păsări. 3. (Bot.) Structură în corola leguminoaselor alcătuită din două petale inferioare care cresc unite. – Din fr. carène, it. carena.

A CAREN//Á ~éz tranz. 1) (nave) A înclina pe o coastă pentru a curăţa sau a repara carena; a canarisi. 2) (vehicule de mare viteză) A acoperi cu un carenaj. /<fr. caréner, it. carenare

CARÉN//Ă ~e f. 1) (la păsări) Proeminenţă alungită în formă de creastă a sternului pe care sunt fixaţi muşchii pieptului şi care acţionează aripile. 2) bot. Porţiune din corola leguminoaselor care ia naştere din concreşterea a două petale inferioare. 3) Parte exterioară a unei nave care se află sub linia de plutire. /<fr. carene, it. carena