Definițiile din dicționarul explicativ pentru carne
Încep cu Se termină cu Conțin Anagrame Definiții
Caută cuvinte în funcție de literele lor
Găsește cuvinte care:

Definiții pentru carne

carne

Cuvântul "carne" are 5 litere: A C E N R

Anagrame pentru carne:

carne ecran

Cuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la carne:


A - arcane carena carnea ecrana
C - cancer
E - carene cernea ecrane
F - france
H - chenar
L - neclar
O - ancore coarne orcane
P - carpen
S - renasc scaner
T - carent carnet catren centra crenat cretan nectar
U - arunce
 - cârnea
Ă - carenă cearnă ecrană răcnea
Ș - șancre

Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului carne:

ac ca ace cea cane acre arce care crea arc car rac ea nea aer are era rea an na ar ce cern cer rec ren re

Vezi cuvinte care încep cu carne, cuvinte care se termină cu carne sau cuvinte care conțin carne

Cuvinte care conțin aceleași grupe de litere: ca ar rn ne

Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru carne:

CÁRNE, cărnuri, s. f. 1. Nume dat țesutului muscular al corpului omenesc sau al animalelor împreună cu țesuturile la care aderă. ◊ Carne de tun = masă de militari trimiși pe front spre a lupta și care sunt expuși măcelului, cu pierderi mari de vieți omenești. Carne vie = carne de pe care s-a jupuit pielea. ◊ Expr. A tăia (sau a da, a trage) în carne vie = a) a tăia (sau a da, a trage) în plin, direct (în cineva); b) a încerca să curme un rău prin măsuri foarte drastice. A fi rău (sau bun) de carne = a se vindeca greu (sau ușor) la o rană. În carne și oase = în persoană, în realitate. Carne din carnea cuiva = descendent direct din cineva, rudă de sânge. A-și pune (sau a-și băga) carnea în (sau la) saramură = a face eforturi mari, a risca foarte mult în vederea realizării unui scop. A pune (sau a prinde etc.) carne = a se îngrășa. A crește carnea pe cineva = a simți o satisfacție, a fi bucuros. A tremura carnea pe cineva = a tremura de frică. 2. Bucată din țesutul muscular al animalelor tăiate, întrebuințată ca aliment. 3. Partea interioară a pielii, opusă feței acesteia. 4. (Bot.) Pulpă la fructe. – Lat. caro, carnis.

CÂRN, -Ă, cârni, -e, adj. 1. (Despre nas, rar despre bot) Mic, scurt și cu vârful ridicat puțin în sus. ♦ (Despre oameni, rar despre animale; adesea substantivat) Care are nasul sau botul cârn (1). 2. Fig. (Despre obiecte) Cu vârful strâmbat, îndoit în sus; p. ext. strâmb. – Din sl. krŭnŭ.

CÁRN//E cărnuri f. 1) Ţesut muscular la oameni şi animale. ♢ A tăia în ~ vie a acţiona drastic. În ~ şi oase în persoană; în realitate. ~ din ~ea cuiva descendent direct al cuiva. A prinde la ~ a se îngrăşa. ~ de tun militari trimişi special spre a fi masacraţi în război. 2) Produs alimentar constând din ţesutul muscular al animalelor sau al păsărilor. ~ de porc. 3) rar Parte moale a unui fruct sau a unei legume; miez; pulpă. [G.-D. cărnii] /<lat. caro, carnis

CÂRN ~ă (~i, ~e) 1) (despre nas) Care este scurt şi cu vârful ridicat în sus. 3) şi substantival (despre oameni) Care are nasul mic şi ridicat în sus. 3) ist. Care are nasul tăiat (ca pedeapsă). 4) fig. (despre obiecte) Care are vârful adus în sus sau strâmbat. /<sl. krunu

vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)
vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)
Cuvinte care încep cu literele: ca car carn
Cuvinte se termină cu literele: ne rne arne


Cuvântul anterior: carnațiilor
Cuvântul următor: carnea

Cuvinte aleatoare:

audiogramă austriac cruț desfacă harpa mutră pleoștesc sporofila tufiș însilozare
0.005s