Definiții pentru casnică

CÁSNIC, -Ă, casnici, -ce, adj., s. m. și f. I. Adj. 1. Care ține de casă1, de gospodărie. ◊ Industrie casnică = activitate industrială neevoluată, desfășurată în mod auxiliar în gospodărie cu unelte relativ simple, care are ca obiect obținerea unor produse destinate, de obicei, nevoilor proprii. 2. Care își petrece timpul liber acasă, în familie. II. 1. S. f. Femeie care se ocupă numai cu gospodăria; gospodină. 2. S. m. (Rar) Căsean. – Casă1 + suf. -nic.

CÁSNI//C1 ~că (~ci, ~ce) Care ţine de casă; propriu casei; gospodăresc. Aparat de uz ~. /casă + suf. ~nic

CÁSNI//C2 ~că (~ci, ~ce) m. şi f. 1) Persoană care locuieşte într-o casă cu alţi membri ai familiei. 2) Persoană nesalarizată care se ocupă numai cu gospodăria. /casă + suf. ~nic