Definiții pentru chingă

CHÍNGĂ, chingi, s. f. 1. Fâșie de piele sau de țesătură de cânepă, cu care se fixează șaua pe cal. ◊ Expr. A strânge (pe cineva) în chingi = a constrânge, a lua din scurt (pe cineva). A slăbi (pe cineva) din chingi = a lăsa (pe cineva) mai liber. A-l ține (pe cineva) chingile = a fi, a se simți în putere, a fi în stare. 2. Cingătoare din piele sau de pânză. 3. Bară de lemn sau de metal care leagă părțile componente ale unui obiect, solidarizându-le și mărind rezistența obiectului. – Lat. *clinga (= cingula).

CHÍN//GĂ ~gi f. 1) Curea cu care se fixează şaua pe cal. ♢ A strânge pe cineva în ~gi a constrânge pe cineva. 2) Bară folosită pentru a uni părţile componente ale unei construcţii, ale unui obiect etc. ~ la căpriori. 3) tehn. Bandă lată care serveşte la fixarea mai multor piese. [G.-D. chingii] /<lat. clinga