Definiții pentru culme
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru culme:
CULM, -Ă, culmi, -e, s. n., adj. (Geol.) 1. S. n. Carboniferul inferior din vestul Europei, caracterizat prin depozite de argilă și de gresie. 2. Adj. Care se referă la culm (1). – Din fr. Culm, germ. Kulm.
CÚLME, culmi, s. f. 1. Partea cea mai de sus, prelungită orizontal, a unui munte sau a unui deal; vârf, culmiș. ♦ Punctul cel mai înalt în drumul parcurs de un corp ceresc. 2. Fig. Gradul cel mai înalt la care se poate ajunge; apogeu. ♦ Expr. Culmea culmilor! sau asta-i culmea! = asta întrece orice margini, e nemaipomenit. 3. (Pop.) Prăjină lungă în casele țărănești, fixată orizontal de grinzi, de care se atârnă haine, obiecte casnice etc. – Lat. culmen.
CÚLM//E ~i f. 1) Partea cea mai înaltă a unui munte sau a unui deal; coamă; creastă; spinare; creştet; vârf; pisc. 2) Punctul cel mai înalt faţă de orizont din drumul parcurs de un astru pe bolta cerească. 3) fig. Punct culminant în evoluţia unui fenomen, a unei situaţii sau a unei acţiuni; apogeu. În ~ea fericirii. ♢ (Asta-i) ~ea! ~ea culmilor! asta întrece orice măsură; e nemaipomenit. 4) Băţ lung sprijinit de grinzi într-o casă ţărănească, pe care se atârnă haine. [G.-D. culmii] /<lat. culmen
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)CÚLME, culmi, s. f. 1. Partea cea mai de sus, prelungită orizontal, a unui munte sau a unui deal; vârf, culmiș. ♦ Punctul cel mai înalt în drumul parcurs de un corp ceresc. 2. Fig. Gradul cel mai înalt la care se poate ajunge; apogeu. ♦ Expr. Culmea culmilor! sau asta-i culmea! = asta întrece orice margini, e nemaipomenit. 3. (Pop.) Prăjină lungă în casele țărănești, fixată orizontal de grinzi, de care se atârnă haine, obiecte casnice etc. – Lat. culmen.
CÚLM//E ~i f. 1) Partea cea mai înaltă a unui munte sau a unui deal; coamă; creastă; spinare; creştet; vârf; pisc. 2) Punctul cel mai înalt faţă de orizont din drumul parcurs de un astru pe bolta cerească. 3) fig. Punct culminant în evoluţia unui fenomen, a unei situaţii sau a unei acţiuni; apogeu. În ~ea fericirii. ♢ (Asta-i) ~ea! ~ea culmilor! asta întrece orice măsură; e nemaipomenit. 4) Băţ lung sprijinit de grinzi într-o casă ţărănească, pe care se atârnă haine. [G.-D. culmii] /<lat. culmen
Cuvântul "culme" are 5 litere: C E L M U
Nu au fost găsite anagrame pentru culmeCuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la culme:
A - ceamul culmea luceam
I - celuim lecuim meciul
L - melcul
N - muncel
O - leucom
S - lumesc mucles muscel
Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului culme:
Vezi cuvinte care încep cu culme, cuvinte care se termină cu culme sau cuvinte care conțin culme