Definiții pentru curată
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru curată:
CURĂȚÍ vb. IV. v. curăța.
CURÁT, -Ă, curați, -te, adj., adv. I. Adj. 1. Lipsit de murdărie, de praf, de pete etc. ◊ Expr. (Substantivat) A trece (sau a scrie etc.) pe curat = a transcrie ceva, fără greșeală sau corectură, pe altă foaie sau pe alt caiet. ♦ (Despre aer) Lipsit de impurități; proaspăt. ♦ (Despre o încăpere, o casă) Bine întreținut; îngrijit. ♦ (Despre vase) Din care se poate mânca sau bea. ♦ (Despre ființe) Care iubește curățenia. 2. Fig. Fără vină, decent, ireproșabil (ca ținută, comportare). 3. Fig. Cinstit, sincer, leal. ♦ Pur, nevinovat, cast. 4. (Despre cer, văzduh) Fără nori; senin, clar. ♦ (Despre apă, lacrimi, pietre prețioase etc.) Transparent, cristalin, limpede. 5. Pur, neamestecat. Grâu curat. 6. Fig. (Despre voce, glas etc.) Sonor, clar, cristalin. 7. Fig. Lămurit, deslușit, clar, deschis. ◊ Expr. (Fam.) Vorbă curată = vorbă spusă fără înconjur, în mod categoric. 8. Veritabil, autentic, adevărat. 9. (În superstiții) Asupra căruia nu apasă un blestem sau o vrajă; care nu este sub influența diavolului. ◊ Expr. Nu-i lucru curat = este ceva la mijloc, a intervenit ceva anormal, nefiresc. II. Adv. Chiar, precis, întocmai, exact. – V. cura2.
CURĂȚÁ, cúrăț, vb. I. I. 1. Tranz. și refl. A face să dispară murdăria, a înlătura impuritățile de pe ceva sau de pe sine. ♦ Tranz. A îndepărta coaja, pielița de pe fructe, legume sau de pe ouă. 2. Tranz. și refl. A (se) vindeca de o boală (de piele). 3. Tranz. A îndepărta asperitățile, depunerile, materialele nefolositoare de pe o piesă, de pe un obiect, de pe un teren etc., în vederea recondiționării, îmbunătățirii aspectului său pentru unele operații tehnologice ulterioare. II. Fig. 1. Tranz. și refl. A (se) scăpa, a (se) salva, a (se) descotorisi (de ceva rău). 2. Refl. (În limbajul bisericesc) A se mântui, a se purifica. 3. Tranz. (Fam.) A omorî. ♦ Refl. A muri. 4. Tranz. și refl. A face să rămână sau a rămâne fără nici un ban. [Var.: (pop.) curățí vb. IV] – Din curat.
CURÁT1 n. : A scrie (a trece sau a copia) pe ~ a scrie (a trece sau a copia) un text de pe ciornă într-o formă îngrijită. /cf. lat. curare
CURÁT2 adv. 1) Întru totul; exact; precis; întocmai; chiar. ~ vorba ceea: şezi binişor, nu-mi da pace. 2) Bine; cu măiestrie. A scrie ~. A spăla ~. 3) (construit cu verbul a spune) Pe înţeles; limpede; desluşit. /cf. lat. curare
CURÁ//T3 ~tă (~ţi, ~te) 1) Care nu este murdar; care nu are pete. ♢ A scăpa cu obrazul ~ a ieşi nepătat dintr-o situaţie dubioasă. 2) Care iubeşte curăţenia. 3) fig. Căruia nu i se poate reproşa nimic; fără prihană; cinstit. 4) (despre cer) Care este senin. 5) (despre apă, pietre preţioase) Care este fără impurităţi; limpede; străveziu. 6) (despre aer) Care nu este viciat; proaspăt. 7) (despre glas) Care este sonor; cristalin. 8) Care nu este amestecat cu nimic; pur. Aur ~. ♢ Nu-i lucru ~ este ceva la mijloc; ceva nu este în ordine. /cf. lat. curare
A CURĂŢÁ cúrăţ tranz. 1) A face să se curăţe. ~ o haină. ~ un iaz. 2) (fructe, legume, ouă etc.) A lipsi de stratul de deasupra (coajă, pieliţă, puf). 3) pop. A lipsi de viaţă; a omorî; a ucide. /Din curat
A SE CURĂŢÁ mă cúrăţ intranz. 1) A deveni (mai) curat prin înlăturarea murdăriei sau a impurităţilor. 2) fig. (despre persoane) A deveni (mai) curat moraliceşte; a se purifica. 3) pop. A rămâne fără nici un ban; a se lefteri. 4) fig. A înceta din viaţă; a deceda; a muri. /Din curat
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)CURÁT, -Ă, curați, -te, adj., adv. I. Adj. 1. Lipsit de murdărie, de praf, de pete etc. ◊ Expr. (Substantivat) A trece (sau a scrie etc.) pe curat = a transcrie ceva, fără greșeală sau corectură, pe altă foaie sau pe alt caiet. ♦ (Despre aer) Lipsit de impurități; proaspăt. ♦ (Despre o încăpere, o casă) Bine întreținut; îngrijit. ♦ (Despre vase) Din care se poate mânca sau bea. ♦ (Despre ființe) Care iubește curățenia. 2. Fig. Fără vină, decent, ireproșabil (ca ținută, comportare). 3. Fig. Cinstit, sincer, leal. ♦ Pur, nevinovat, cast. 4. (Despre cer, văzduh) Fără nori; senin, clar. ♦ (Despre apă, lacrimi, pietre prețioase etc.) Transparent, cristalin, limpede. 5. Pur, neamestecat. Grâu curat. 6. Fig. (Despre voce, glas etc.) Sonor, clar, cristalin. 7. Fig. Lămurit, deslușit, clar, deschis. ◊ Expr. (Fam.) Vorbă curată = vorbă spusă fără înconjur, în mod categoric. 8. Veritabil, autentic, adevărat. 9. (În superstiții) Asupra căruia nu apasă un blestem sau o vrajă; care nu este sub influența diavolului. ◊ Expr. Nu-i lucru curat = este ceva la mijloc, a intervenit ceva anormal, nefiresc. II. Adv. Chiar, precis, întocmai, exact. – V. cura2.
CURĂȚÁ, cúrăț, vb. I. I. 1. Tranz. și refl. A face să dispară murdăria, a înlătura impuritățile de pe ceva sau de pe sine. ♦ Tranz. A îndepărta coaja, pielița de pe fructe, legume sau de pe ouă. 2. Tranz. și refl. A (se) vindeca de o boală (de piele). 3. Tranz. A îndepărta asperitățile, depunerile, materialele nefolositoare de pe o piesă, de pe un obiect, de pe un teren etc., în vederea recondiționării, îmbunătățirii aspectului său pentru unele operații tehnologice ulterioare. II. Fig. 1. Tranz. și refl. A (se) scăpa, a (se) salva, a (se) descotorisi (de ceva rău). 2. Refl. (În limbajul bisericesc) A se mântui, a se purifica. 3. Tranz. (Fam.) A omorî. ♦ Refl. A muri. 4. Tranz. și refl. A face să rămână sau a rămâne fără nici un ban. [Var.: (pop.) curățí vb. IV] – Din curat.
CURÁT1 n. : A scrie (a trece sau a copia) pe ~ a scrie (a trece sau a copia) un text de pe ciornă într-o formă îngrijită. /cf. lat. curare
CURÁT2 adv. 1) Întru totul; exact; precis; întocmai; chiar. ~ vorba ceea: şezi binişor, nu-mi da pace. 2) Bine; cu măiestrie. A scrie ~. A spăla ~. 3) (construit cu verbul a spune) Pe înţeles; limpede; desluşit. /cf. lat. curare
CURÁ//T3 ~tă (~ţi, ~te) 1) Care nu este murdar; care nu are pete. ♢ A scăpa cu obrazul ~ a ieşi nepătat dintr-o situaţie dubioasă. 2) Care iubeşte curăţenia. 3) fig. Căruia nu i se poate reproşa nimic; fără prihană; cinstit. 4) (despre cer) Care este senin. 5) (despre apă, pietre preţioase) Care este fără impurităţi; limpede; străveziu. 6) (despre aer) Care nu este viciat; proaspăt. 7) (despre glas) Care este sonor; cristalin. 8) Care nu este amestecat cu nimic; pur. Aur ~. ♢ Nu-i lucru ~ este ceva la mijloc; ceva nu este în ordine. /cf. lat. curare
A CURĂŢÁ cúrăţ tranz. 1) A face să se curăţe. ~ o haină. ~ un iaz. 2) (fructe, legume, ouă etc.) A lipsi de stratul de deasupra (coajă, pieliţă, puf). 3) pop. A lipsi de viaţă; a omorî; a ucide. /Din curat
A SE CURĂŢÁ mă cúrăţ intranz. 1) A deveni (mai) curat prin înlăturarea murdăriei sau a impurităţilor. 2) fig. (despre persoane) A deveni (mai) curat moraliceşte; a se purifica. 3) pop. A rămâne fără nici un ban; a se lefteri. 4) fig. A înceta din viaţă; a deceda; a muri. /Din curat
Cuvântul "curată" are 6 litere: A C R T U Ă
Anagrame pentru curată:
Cuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la curată:
A - acurată
B - bucătar curbată
D - traducă
E - căutare
F - factură
I - arcuită curiată
L - căratul lucrată turlacă
M - cumătra curmată cutarăm turmacă
N - curantă
P - captură cuprată
R - curtară trucară
S - astrucă
T - curtată trucată
Ă - căutară
Ț - cruțată curățat
Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului curată:
ac
ca
arc
car
rac
cart
trac
curat
curta
cutra
truca
turca
urcat
cartă
cărat
tracă
tărca
acru
cura
urca
cărau
acră
arcă
cară
căra
act
cat
tac
acut
caut
cuta
acută
caută
căuta
tacă
cauă
ar
tar
ruta
taur
tura
urat
urată
artă
arăt
rată
tară
aur
ura
aură
ară
ta
atu
aut
au
truc
turc
curtă
cutră
cătur
trucă
turcă
cur
urc
cură
urcă
cută
tăcu
cu
că
rut
tur
rută
tură
rău
ură
tu
ut
tău
Vezi cuvinte care încep cu curată, cuvinte care se termină cu curată sau cuvinte care conțin curată