Definiții pentru depun
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru depun:
DEPÚNE1, depún, vb. III. 1. Tranz. A lăsa un obiect din mână, punându-l undeva. ◊ Expr. A depune bani (la o instituție bancară) = a lăsa o sumă de bani (în păstrare la o instituție bancară). A depune mandatul = a renunța la o însărcinare încredințată, invocând drept motivare imposibilitatea de a continua îndeplinirea ei. A depune un act (sau o cerere, un memoriu etc.) = a înainta, a preda forului competent un act (sau o cerere, un memoriu etc.) A depune muncă (sau efort, osteneală etc.) = a munci, a se strădui. (Rar) A depune un examen = a da un examen. A depune jurământ(ul) = a) (despre o parte în litigiu sau despre un martor) a se angaja să spună tot adevărul în legătură cu faptele unui proces; b) (despre unele categorii de oameni și despre militari) a se angaja solemn să-și îndeplinească îndatoririle cu respectarea legilor țării. A depune mărturie = (despre un martor) a face declarații în fața unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală în legătură cu faptele unui proces. 2. Tranz. (Despre animale care se înmulțesc prin ouă) A elimina ouăle (la loc potrivit). 3. Refl. (Despre substanțe solide aflate în stare de suspensie sau dizolvate într-un lichid) A se așeza la fund, formând sedimente; a se sedimenta. [Perf. s. depusei, part. depus] – Din lat. deponere (cu sensurile fr. déposer).
DEPÚNE2, pers. 3 depúne, vb. III. Intranz. (Reg.; despre vaci, bivolițe etc.) A-și mări ugerul (ca urmare a secreției abundente de lapte), a fi aproape să fete. [Perf. s. depuse, part. depus] – Lat. deponere.
A DEPÚNE depún tranz. 1) (obiecte) A lăsa din mâini, punând într-un anumit loc. 2) (bani, hârtii de valoare etc.) A pune pentru păstrare la o instituţie bancară; a consemna. 3) (acte, cereri, memorii etc.) A înainta (unui for competent) spre examinare. ♢ ~ mandatul a renunţa la o demnitate, la un post, invocând diverse motive. ~ muncă (sau efort, osteneală) a munci cu străduinţă. ~ armele a recunoaşte că a fost învins şi a înceta să lupte; a se preda. ~ jurământ a) a jura în privinţa autenticităţii faptelor pe care le declară; b) a jura în mod solemn privind îndeplinirea datoriei faţă de patrie. ~ mărturie a face declaraţii în faţa unei instanţe judecătoreşti sau penale. /<lat. deponere
A SE DEPÚNE pers. 3 se ~ intranz. (despre materii, substanţe aflate în suspensie) A se aşeza la fund sub formă de sediment; a se sedimenta. /<lat. deponere
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)DEPÚNE2, pers. 3 depúne, vb. III. Intranz. (Reg.; despre vaci, bivolițe etc.) A-și mări ugerul (ca urmare a secreției abundente de lapte), a fi aproape să fete. [Perf. s. depuse, part. depus] – Lat. deponere.
A DEPÚNE depún tranz. 1) (obiecte) A lăsa din mâini, punând într-un anumit loc. 2) (bani, hârtii de valoare etc.) A pune pentru păstrare la o instituţie bancară; a consemna. 3) (acte, cereri, memorii etc.) A înainta (unui for competent) spre examinare. ♢ ~ mandatul a renunţa la o demnitate, la un post, invocând diverse motive. ~ muncă (sau efort, osteneală) a munci cu străduinţă. ~ armele a recunoaşte că a fost învins şi a înceta să lupte; a se preda. ~ jurământ a) a jura în privinţa autenticităţii faptelor pe care le declară; b) a jura în mod solemn privind îndeplinirea datoriei faţă de patrie. ~ mărturie a face declaraţii în faţa unei instanţe judecătoreşti sau penale. /<lat. deponere
A SE DEPÚNE pers. 3 se ~ intranz. (despre materii, substanţe aflate în suspensie) A se aşeza la fund sub formă de sediment; a se sedimenta. /<lat. deponere
Cuvântul "depun" are 5 litere: D E N P U
Nu au fost găsite anagrame pentru depunCuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la depun:
Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului depun:
Vezi cuvinte care încep cu depun, cuvinte care se termină cu depun sau cuvinte care conțin depun