Definiții pentru descendență
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru descendență:
DESCENDÉNT, -Ă, descendenți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care coboară; coborâtor. 2. S. m. și f. Persoană care coboară din..., care se trage din...; urmaș. – Din fr. descendant, lat. descendens, -ntis.
DESCENDÉNȚĂ, descendențe, s. f. 1. Înrudire în linie coborâtoare; filiație. 2. (Cu sens colectiv) Posteritate, urmași. – Din fr. descendance.
DESCENDÉN//T1 ~tă (~ţi, ~te) Care coboară; în coborâre; coborâtor. Accent ~. /<fr. descendant, lat. descendens, ~ntis
DESCENDÉN//T2 ~tă (~ţi, ~te) m. şi f. Persoană care descinde (dintr-un anumit neam sau dintr-o anumită familie); rudă în linie directă; coborâtor; urmaş. /<fr. descendant, lat. descendens, ~ntis
DESCENDÉNŢ//Ă ~e f. 1) Legătură de rudenie în linie dreaptă între generaţii; filiaţie. 2) Totalitate de descendenţi; ansamblu de urmaşi; posteritate. [G.-D. descendenţei] /<fr. descendance
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)DESCENDÉNȚĂ, descendențe, s. f. 1. Înrudire în linie coborâtoare; filiație. 2. (Cu sens colectiv) Posteritate, urmași. – Din fr. descendance.
DESCENDÉN//T1 ~tă (~ţi, ~te) Care coboară; în coborâre; coborâtor. Accent ~. /<fr. descendant, lat. descendens, ~ntis
DESCENDÉN//T2 ~tă (~ţi, ~te) m. şi f. Persoană care descinde (dintr-un anumit neam sau dintr-o anumită familie); rudă în linie directă; coborâtor; urmaş. /<fr. descendant, lat. descendens, ~ntis
DESCENDÉNŢ//Ă ~e f. 1) Legătură de rudenie în linie dreaptă între generaţii; filiaţie. 2) Totalitate de descendenţi; ansamblu de urmaşi; posteritate. [G.-D. descendenţei] /<fr. descendance
Cuvântul "descendență" are 11 litere: C D D E E E N N S Ă Ț
Nu au fost găsite anagrame pentru descendențăVezi cuvinte care încep cu descendență, cuvinte care se termină cu descendență sau cuvinte care conțin descendență