Definiții pentru deznodat

DEZNODÁ, deznód, vb. I. Tranz. 1. A face să nu mai fie înnodat, a desface un nod, o ață, o sfoară etc. fixate printr-un nod sau, p. ext. a desface obiectul legat în acest fel. ◊ Expr. A deznoda punga (sau băierile pungii) = a scoate banii, a da banii; a face o cheltuială. ♦ Fig. A clarifica, a soluționa o situație încurcată, un conflict. 2. Fig. A deșela, a speti pe cineva cu bătaia sau din cauza unor poveri prea grele. – Dez- + [în]noda.

DEZNODÁT, -Ă, deznodați, -te, adj. 1. (Despre noduri, ațe, sfori etc.) Dezlegat, desfăcut. 2. Fig. (Fam.; despre corpul omului sau despre oameni) Înalt și slab; deșirat. 3. Fig. (Despre gânduri, imagini, stil etc.) Lipsit de concizie, fără șir; dezlânat. – V. deznoda.

A DEZNODÁ deznód tranz. 1) A face să se deznoade. 2) rar (probleme, chestiuni, situaţii confuze) A face clar; a lămuri; a limpezi, a elucida; a desluşi. /dez- + a [în]noda

A SE DEZNODÁ pers. 3 se deznoádă intranz. 1) (despre aţă, sfoară etc. înnodată) A se dezlega dintr-un nod (sau din mai multe). 2) (despre obiecte legate şi înnodate) A se desface dintr-o legătură cu nod. /dez- + a [în]noda

DEZNODÁ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) v. A DEZNODA şi A SE DEZNODA. 2) fam. (despre persoane) Care este înalt şi slab; deşirat. 3) fig. (despre gânduri, stil etc.) Care este lipsit de concizie; dezlânat. /v. a (se) deznoda