Definiții pentru dialectice
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru dialectice:
DIALÉCTIC, -Ă, dialectici, -ce, s. f., adj. I. S. f. 1. (În filozofia marxistă) Teorie generală și metodă filozofică constând în analiza și depășirea argumentelor contradictorii în scopul descoperirii adevărului. 2. (În filozofia antică) Artă de a discuta în contradictoriu, în scopul ajungerii la adevăr. 3. (În evul mediu) Logică formală. II. Adj. Care este conform cu dialectica (I) sau care o confirmă; care se bazează pe dialectică; care privește fenomenele de pe pozițiile dialecticii. [Pr.: di-a-] – Din fr. dialectique, lat. dialecticus.
DIALÉCTI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care ţine de dialectică; propriu dialecticii. Metodă ~că. 2) (în filozofia antică) Care recurge la teze şi antiteze pentru a demonstra un adevăr; bazat pe teze şi antiteze. Discurs ~. [Sil. di-a-] /<fr. dialectique, lat. dialecticus
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)DIALÉCTI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care ţine de dialectică; propriu dialecticii. Metodă ~că. 2) (în filozofia antică) Care recurge la teze şi antiteze pentru a demonstra un adevăr; bazat pe teze şi antiteze. Discurs ~. [Sil. di-a-] /<fr. dialectique, lat. dialecticus
Cuvântul "dialectice" are 10 litere: A C C D E E I I L T
Nu au fost găsite anagrame pentru dialecticeCuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la dialectice:
R - dielectrica
Vezi cuvinte care încep cu dialectice, cuvinte care se termină cu dialectice sau cuvinte care conțin dialectice