Definiții pentru dreptatea
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru dreptatea:
DREPTÁTE, (rar) dreptăți, s. f. Principiu moral și juridic care cere să se dea fiecăruia ceea ce i se cuvine și să i se respecte drepturile; echitate; faptul de a recunoaște drepturile fiecăruia și de a acorda fiecăruia ceea ce i se cuvine. ◊ Loc. adv. Cu (sau după) dreptate = după lege, cum se cuvine, în mod just, pe drept, echitabil. Pe bună dreptate = pe drept cuvânt, în mod întemeiat. ◊ Expr. A face cuiva dreptate = a repara o nedreptate săvârșită cuiva; a recunoaște dreptul cuiva într-o chestiune oarecare. A avea dreptate = a fi întemeiat în ceea ce spune sau în ceea ce face. A da (cuiva) dreptate = a recunoaște că ceea ce spune sau face (cineva) este întemeiat, îndreptățit, just. ♦ (Pop.) Judecată. – Din dreptătáte (înv. „dreptate” < drept + suf. -ătate).
DREPT//ÁTE ~ăţi f. 1) Principiu moral şi juridic care cere respectarea drepturilor fiecăruia; echitate. Act de ~. ♢ A face (sau a da) ~ a îndreptăţi. Pe bună ~ în mod întemeiat; pe drept cuvânt. A avea ~ a fi întemeiat în ceea ce (se) spune sau în ceea ce (se) face. 2) la pl. Drepturi recunoscute prin lege. [Art. dreptatea; G.-D. dreptăţii] /drept + suf. ~ate
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)DREPT//ÁTE ~ăţi f. 1) Principiu moral şi juridic care cere respectarea drepturilor fiecăruia; echitate. Act de ~. ♢ A face (sau a da) ~ a îndreptăţi. Pe bună ~ în mod întemeiat; pe drept cuvânt. A avea ~ a fi întemeiat în ceea ce (se) spune sau în ceea ce (se) face. 2) la pl. Drepturi recunoscute prin lege. [Art. dreptatea; G.-D. dreptăţii] /drept + suf. ~ate
Cuvântul "dreptatea" are 9 litere: A A D E E P R T T
Nu au fost găsite anagrame pentru dreptateaCuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la dreptatea:
A - readaptate
Vezi cuvinte care încep cu dreptatea, cuvinte care se termină cu dreptatea sau cuvinte care conțin dreptatea