Definiții pentru expunere

EXPÚNE, expún, vb. III. 1. Tranz. A prezenta, a reda prin cuvinte, a face cunoscut; a relata; a explica. 2. Tranz. A așeza la vedere; a arăta. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. „la”) A așeza un obiect, un material etc. în așa fel încât să se poată exercita asupra lui o acțiune, o influență etc. 3. Tranz. și refl. A pune sau a se afla într-o situație periculoasă. 4. Tranz. A supune acțiunii luminii un film, o placă fotografică etc. pentru a obține un clișeu, o fotografie etc. – Din lat. exponere (după pune).

EXPÚNERE, expuneri, s. f. Acțiunea de a (se) expune și rezultatul ei. ♦ Relatare; (concr.) ceea ce se expune, se relatează, se explică; narațiune, povestire. ◊ Expunere de motive = explicare, prezentare a unui proiect de act normativ, cu sublinierea soluțiilor noi, mai importante, și a motivării acestora. – V. expune.

A EXPÚNE expún tranz. 1) (gânduri, idei, concepţii etc.) A reda prin cuvinte sau în scris. 2) (obiecte) A prezenta în faţa publicului. 3) (obiecte) A pune pentru a fi supus unei acţiuni. 4) (filme, plăci fotografice) A supune acţiunii luminii pentru a obţine un clişeu sau o fotografie. 5) A face să se expună. /<lat. exponere

A SE EXPÚNE mă expún intranz. A se afla într-o situaţie periculoasă sau neplăcută. /<lat. exponere

EXPÚNER//E ~i f. 1) v. A EXPUNE. 2) Ceea ce se redă prin cuvinte. 3) Lucrare şcolară, în special scrisă, care constă în redarea conţinutului unui text. /v. a expune