Definiții pentru fățuitoare
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru fățuitoare:
FĂȚUITÓR, -OÁRE, fățuitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care fățuiește. 2. S. n. Rindea specială folosită pentru fățuirea sau pentru îndreptarea feței scândurilor sau a pieselor de lemn. 3. S. f. Unealtă cu care se întinde și se netezește tencuiala aruncată cu mistria pe zid; drișcă. 4. S. n. Cuțit puțin curbat, cu două mânere, care servește, în tăbăcărie, la fățuirea manuală a pieilor. [Pr.: -țu-i-] – Fățui + suf. -tor.
FĂŢUIT//OÁRE1 ~óri f. Unealtă de zidărie folosită pentru netezirea tencuielii, a betonului etc.; drişcă. [Sil. -ţu-i-] /a făţui + suf. ~tor
FĂŢUIT//ÓR ~oáre n. 1) Unealtă de tâmplărie, de forma unei rindele, cu care se făţuiesc scândurile sau piesele de lemn. 2) Cuţit puţin curbat, cu două manere, folosit la făţuirea manuală a pieselor din lemn. /a făţui + suf. ~tor
FĂŢUIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. Persoană specializată în operaţii de făţuire. /a făţui + suf. ~tor
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)FĂŢUIT//OÁRE1 ~óri f. Unealtă de zidărie folosită pentru netezirea tencuielii, a betonului etc.; drişcă. [Sil. -ţu-i-] /a făţui + suf. ~tor
FĂŢUIT//ÓR ~oáre n. 1) Unealtă de tâmplărie, de forma unei rindele, cu care se făţuiesc scândurile sau piesele de lemn. 2) Cuţit puţin curbat, cu două manere, folosit la făţuirea manuală a pieselor din lemn. /a făţui + suf. ~tor
FĂŢUIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. Persoană specializată în operaţii de făţuire. /a făţui + suf. ~tor
Cuvântul "fățuitoare" are 10 litere: A E F I O R T U Ă Ț
Nu au fost găsite anagrame pentru fățuitoareCuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la fățuitoare:
Vezi cuvinte care încep cu fățuitoare, cuvinte care se termină cu fățuitoare sau cuvinte care conțin fățuitoare