Definiții pentru facultatea

FACULTÁTE, facultăți, s. f. 1. Capacitate, posibilitate, însușire morală sau intelectuală a cuiva; aptitudine. ♦ Însușire, capacitate pe care o are un fenomen, un obiect, un sistem etc. de a acționa, a se dezvolta, a realiza ceva. 2. Unitate didactică și administrativă în cadrul unei instituții de învățământ superior, condusă de un decan și cuprinzând un ansamblu de discipline înrudite între ele, pentru pregătirea studenților și a doctoranzilor într-un anumit domeniu de specialitate. – Din fr. faculté, lat. facultas, -atis.

FACULT//ÁTE1 ~ăţi f. 1) Posibilitate de acţiune; capacitate; aptitudine. 2) Dispoziţie naturală pentru o anumită activitate intelectuală; capacitate; aptitudine. 3) Forţă morală sau intelectuală. [G.-D. facultăţii] /<fr. faculté, lat. facultas, ~atis

FACULT//ÁTE2 ~ăţi f. Subdiviziune didactică şi administrativă în cadrul unei instituţii de învăţământ superior, unde se pregătesc specialişti de calificare înaltă într-un anumit domeniu. [G.-D. facultăţii] /<fr. faculté, lat. facultas, ~atis