Definițiile din dicționarul explicativ pentru foc
Încep cu Se termină cu Conțin Anagrame Definiții
Caută cuvinte în funcție de literele lor
Găsește cuvinte care:

Definiții pentru foc

foc

Cuvântul "foc" are 3 litere: C F O

Nu au fost găsite anagrame pentru foc

Cuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la foc:


A - cofa foac foca
E - cofe
I - coif foci
L - floc
Ă - cofă focă

Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului foc:

of

Vezi cuvinte care încep cu foc, cuvinte care se termină cu foc sau cuvinte care conțin foc

Cuvinte care conțin aceleași grupe de litere: fo oc

Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru foc:

FOC1, focuri, s. n. I. 1. Ardere violentă cu flacără și cu dezvoltare de căldură; (concr.) materie în curs de ardere. ◊ (În exclamații sau imprecații; adesea glumeț sau fam.) Se făcu frumoasă, arz-o focul. ◊ Foc de artificii = ardere de materii inflamabile care produc jerbe de flăcări colorate. ◊ Expr. A lua foc = a se aprinde. A pune pe cineva pe foc = a cere cuiva ceva cu prea mare stăruință; a insista prea mult ca cineva să acționeze într-un anumit sens. A se arunca (sau a intra) în foc (pentru cineva sau ceva) = a-și expune viața (pentru cineva sau ceva). A lua focul cu mâna altuia sau a scoate castanele din foc cu mâna altuia = a pune pe altcineva să întreprindă o acțiune primejdioasă, a fugi de răspundere, lăsând munca pe seama altuia. A(-și) pune sau a(-și) băga mâna în foc (pentru cineva) = a garanta pentru faptele, pentru cinstea cuiva. A lua (sau a prinde) foc cu gura sau a mânca foc (pentru cineva) = a face tot posibilul, a fi gata la orice sacrificii (în favoarea cuiva), a apăra cu tărie pe cineva. Harnic (sau iute etc.) (de mănâncă) foc = foarte harnic (sau iute etc.). A se face (sau a se mânia, a se supăra) foc (și pară) = a se înfuria, a turba de mânie. ◊ (Ajută la formarea superlativului absolut, ținând locul lui „foarte”) Jucării frumoase foc. ◊ Expr. De mama focului = strașnic, grozav. ♦ Arderea din vatră, cuptor, sobă etc., făcută prin degajare de căldură. ♦ Fig. Lumină roșiatică, asemănătoare cu flăcările. ♦ Fig. Strălucire (a unei pietre scumpe, a unui metal prețios etc.). ♦ Dispozitiv de ardere (la o lampă). 2. Incendiu. ◊ Expr. A trece (o țară, un oraș etc.) prin foc și sabie = a incendia, a distruge cu forța armată. 3. Împușcătură; p. ext. salvă, tir. ◊ Armă de foc = armă care folosește pulbere explozivă. Foc! = comandă militară pentru începerea unei trageri. ◊ Expr. A deschide focul = a începe să tragă cu arma. A fi (sau a sta) între două focuri = a fi încolțit din două părți. ♦ Fig. Luptă, război. 4. Lumină, far sau flacără care reprezintă un anumit semnal în navigația pe apă. II. Fig. 1. Entuziasm, avânt, înflăcărare. ◊ Loc. adj. (Plin) de foc = înfocat, înflăcărat, aprins. ◊ Loc. adv. Cu foc = cu înflăcărare, cu entuziasm, cu aprindere. ◊ Expr. (Urmat de un genitiv) În focul... = în momentele de mare intensitate, în faza culminantă a unei acțiuni. 2. Agilitate, vioiciune, neastâmpăr. 3. Durere, chin, jale, necaz. ◊ Expr. A-și vărsa focul = a se destăinui, a-și descărca sufletul, a-și spune durerea; a-și descărca nervii, a se răcori. A-și scoate un foc de la inimă = a) a se răzbuna pe cineva; b) a scăpa de o suferință. ♦ Nenorocire, pacoste, urgie. ◊ Expr. (Fam.) N-o fi foc = nu e nici o nenorocire. – Lat. focus.

FOC2, focuri, s. n. Pânză triunghiulară susținută de bompres la prora unei nave. – Din fr. foc.

FOC1 ~uri n. I. 1) Degajare simultană de căldură şi de lumină cu producere de flăcări. ~ olimpic. 2) Material combustibil aprins (cu scopul de a căpăta căldură şi lumină). A se încălzi la ~. ♢ A lua (sau a prinde) ~ cu gura pentru cineva a face tot posibilul şi imposibilul pentru cineva. A sta ca pe ~ a fi neliniştit sau grăbit. A se teme ca de ~ a se teme foarte tare. Până nu faci ~, nu iese fum orice zvon cuprinde şi un grăunte de adevăr. 3) Dispozitiv de ardere. Plită cu patru ~uri. 4) Nimicire a bunurilor materiale prin ardere (în flăcări). ♢ ~ şi pârjol mare prăpăd; dezastru. A trece (o ţară, o regiune etc.) prin ~ şi sabie a distruge complet prin incendii cu forţe armate (o ţară, o regiune etc.). 5) fig. Strălucire vie, luminoasă (asemănătoare unei flăcări). ~ul diamantelor. ~ul din privire. 6) pop. Descărcare a unei arme; împuşcătură. ~ de artilerie. ♢ A fi (sau a sta) între două ~uri a se afla într-un loc, fiind ameninţat de pericol din două părţi. 7) Sursă de lumină care serveşte drept semnal (în navigaţie). 8) Pânză de formă triunghiulară de la prora unei nave susţinută de bompres. II. (în exclamaţii glumeţe sau în blestemuri) Ardă-l (sau arză-l) ~ul să-l ardă! Bat-o ~ul! /<lat. focus

FOC2 ~uri n. I. 1) Senzaţie de arsură în interiorul corpului, cauzată de o boală. 2) Ardoare a sentimentelor; înflăcărare deosebită. ~ul tinereţii. 4) fig. Discuţie aprinsă în contradictoriu. ♢ A turna gaz în (sau pe) ~ a agrava o neînţelegere. II. (urmând un adjectiv, îi atribuie valoare de superlativ absolut) Scump ~. Urat ~. Frumos ~. ♢ (Frumos, urat etc.) de mama ~ului grozav, straşnic (de frumos, de urât etc.). /<lat. focus

vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)
vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)
Cuvinte care încep cu literele: fo
Cuvinte se termină cu literele: oc


Cuvântul anterior: foburgurilor
Cuvântul următor: foca

Cuvinte aleatoare:

cârmâz icterigen metafosfați mârșăvi prejos prizări putrezesc strâmtoare sălbăticime împâsli
0.007s