Definiții pentru garniță

GÁRNIȚĂ, garnițe, s. f. Vas de metal cu care se transportă lapte și alte lichide. – Din scr. grnac, pol. garniec, rus. garnec.

GÂRNIȚĂ, gârnițe, s. f. Arbore înrudit cu stejarul, cu tulpina dreaptă, a cărei scoarță are la exterior un strat solzos, cu frunze mari, lungi, fără pețiol (Quercus frainetto). [Var.: gârneáță s. f.] – Din bg., scr. granica.

GARNÍŢ//Ă ~e f. rar Vas cilindric de tinichea pentru păstrarea şi transportarea lichidelor (în special a laptelui). /<sb. grnac, pol. garniec, rus. garnec

GÂRNIŢ//Ă ~e f. Arbore asemănător cu stejarul, dar cu frunzele lungi, fără peţiol (care creşte, mai ales, la şes şi la poalele munţilor), folosit în construcţii. [Var. gârneaţă] /<bulg., sb. granica