Definiții pentru gata

GÁTA adj. invar. (Adesea adverbial) 1. (Despre lucruri) A cărui confecționare, construire, realizare s-a îndeplinit; isprăvit, terminat, sfârșit. ◊ Haine (de) gata = haine confecționate care se pot cumpăra direct din magazin. ◊ Loc. adv. (Pe) de (-a) gata = fără să muncească, pe nemuncite, din munca altuia. ◊ Expr. A da gata = a) a isprăvi, a lichida ceva; b) a chinui, a distruge pe cineva; c) a zăpăci, a ului pe cineva. A veni (sau a sosi) la de-a gata = a profita de ceva făcut de altul. ♦ Care a luat ființă, a căpătat existență. ♦ (Cu valoare de adverb sau de interjecție) Ajunge! destul! 2. Care a făcut toate pregătirile pentru ceva; pregătit. ♦ Dispus să..., în stare să... 3. Care este aproape să..., pe punctul de a... – Cf. alb. gat.

GĂTÁ vb. I. v. găti.

GÁTA1 adj. invar. şi adverbial 1) (despre lucruri, procese etc.) Care este făcut până la capăt; adus la condiţia finală; terminat; sfârşit; isprăvit. ♢ Haine ~ confecţii. 2) Care este în stare să efectueze ceva; capabil pentru ceva. A fi ~ pentru susţinerea tezei. ♢ A veni la de-a ~ a veni la ceva pregătit de alţii, necontribuind cu nimic. A da ~ a) a termina de făcut; b) a distruge (moral sau fizic); c) a buimăci; a ului. 3) (uneori repetat; urmat, mai ales, de un verb la conjunctiv) Cât pe ce; mai-mai. ~ să plece. /<alb. gat

GÁTA2 interj. (se foloseşte pentru a exprima îndemnul de a înceta o acţiune) Ajunge! Destul! /<alb. gat

GÂŢ//Ă ~e f. reg. Păr lung (şi des) împletit în cosiţă; coadă. /Orig. nec.