Definiții pentru heliotrop

HELIOTRÓP, (1, 2) heliotrope, s. n., (3) heliotropi, s. m. 1. S. n. Materie colorantă folosită la vopsitul bumbacului. 2. S. n. Varietate de calcedonie, de culoare verde-închis sau roșie cu pete galbene strălucitoare, folosită ca piatră semiprețioasă din care se fac obiecte ornamentale. 3. S. m. Numele unei plante aromatice, cu frunze ovale, cu flori de culoare albă sau albastru-deschis, întrebuințate în industria parfumului (Heliotropium europaeum). ♦ Ulei eteric extras din planta de mai sus. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliotrope.

HELIOTRÓP1 ~i m. 1) Plantă exotică cu tulpina erectă, cu frunze eliptice şi flori mici, albăstrui sau albe, întrebuinţată în industria parfumului. 2) Ulei eteric obţinut din florile acestei plante. [Sil. -li-o-trop] /<fr. héliotrope

HELIOTRÓP2 ~uri n. 1) Mineral semitransparent de culoare verde-închis din care se confecţionează obiecte (mici) de podoabă. 2) Piatră semipreţioasă corespunzătoare. 3) Colorant întrebuinţat la vopsitul în violet al unor textile. /<fr. héliotrope