Definiții pentru izbăvire
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru izbăvire:
IZBĂVÍ, izbăvesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Pop.) A scăpa (dintr-o primejdie, boală etc.); a (se) salva, a (se) mântui. – Din sl. izbaviti.
IZBĂVÍRE, izbăviri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a (se) izbăvi și rezultatul ei; scăpare, salvare, mântuire. – V. izbăvi.
A IZBĂV//Í ~ésc tranz. 1) (fiinţe) A scoate dintr-o situaţie complicată; a salva; a scăpa. 2) (persoane) A face să se izbăvească. /<sl. izbaviti
A SE IZBĂV//Í mă ~ésc intranz. A izbuti să se elibereze (de ceva sau de cineva care incomodează); a se dezbăra; a se descotorosi; a se debarasa; a scăpa. /<sl. izbaviti
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)IZBĂVÍRE, izbăviri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a (se) izbăvi și rezultatul ei; scăpare, salvare, mântuire. – V. izbăvi.
A IZBĂV//Í ~ésc tranz. 1) (fiinţe) A scoate dintr-o situaţie complicată; a salva; a scăpa. 2) (persoane) A face să se izbăvească. /<sl. izbaviti
A SE IZBĂV//Í mă ~ésc intranz. A izbuti să se elibereze (de ceva sau de cineva care incomodează); a se dezbăra; a se descotorosi; a se debarasa; a scăpa. /<sl. izbaviti
Cuvântul "izbăvire" are 8 litere: B E I I R V Z Ă
Nu au fost găsite anagrame pentru izbăvireCuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la izbăvire:
A - izbăvirea
Vezi cuvinte care încep cu izbăvire, cuvinte care se termină cu izbăvire sau cuvinte care conțin izbăvire