Definiții pentru lungă
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru lungă:
LUNG, -Ă, lungi, adj., adv., s. n. I. Adj. 1. Care are o lungime mare, ale cărui capete sunt depărtate unul de altul. ◊ Expr. A avea mâna lungă (sau degete lungi) sau a fi lung de mână (sau de, în degete) = a avea obiceiul să fure, a fi hoț. A fi lung în (sau de) limbă sau a avea limbă lungă = a vorbi prea mult și, mai ales, a spune ce nu trebuie; a fi limbut. ♦ (Substantivat, f. pl.) Unde lungi. 2. De statură mare; înalt. ◊ Expr. A cădea cât este de lung = a cădea lungindu-se pe jos. 3. (Despre suprafețe) Care se întinde pe o distanță mare; p. ext. vast. 4. (Despre mâncăruri) Apos, diluat. ◊ Expr. Zeamă (sau ciorbă) lungă = a) mâncare slabă, fără gust, proastă; b) vorbire anostă, fără conținut. 5. Care durează mult timp; îndelungat. ◊ Silabă (sau vocală) lungă = silabă (sau vocală) care are o durată de pronunțare mai mare decât durata medie. ◊ Expr. Zile (sau ani) lungi = timp îndelungat (care s-a scurs greu). Vorbă lungă = vorbărie inutilă. II. Adv. Mult, îndelung; adânc. ◊ Expr. A se uita (sau a privi) lung (la cineva sau la ceva) = a privi mirat, nedumerit sau mult și atent, insistent, cu reproș (la cineva sau la ceva). III. S. n. (De obicei articulat) Lungime; întindere. ◊ Loc. adv. și prep. De-a (sau în) lungul = în direcția lungimii; pe lângă, pe marginea...; de la un capăt la altul. ◊ Expr. În lung și în lat (sau larg) = în toate direcțiile, peste tot, pretutindeni. A nu-și cunoaște (sau vedea) lungul nasului = a fi obraznic. – Lat. longus.
LUN//G1 ~gă (~gi) 1) Care are o întindere mare de la un capăt la altul; întins mult în lungime. Drum ~. ♢ A avea mână ~gă (a fi ~ la mână) a avea obiceiul să fure. A fi ~ în (sau de) limbă, a avea limbă ~gă) a avea obiceiul să vorbească mult şi să spună ceea ce nu trebuie; a fi limbut. 2) (despre oameni) Înalt de statură. ♢ A se întinde (sau a cădea) cât este de ~ a cădea jos, lungindu-se. 3) (despre mâncăruri) Care conţine prea multă apă; apos. ♢ Zeamă ~gă a) fiertură apoasă, inconsistentă şi fără gust; b) vorbărie; trăncăneală. 4) (despre procese desfăşurate în timp) Care durează mult; care se scurge greu; îndelungat. Iarnă ~gă. /<lat. longus
LUNG2 n. mai ales art. : De-a (sau în) ~ul orientat în lungime; de la un capăt la altul. În ~ şi în lat peste tot; în toate direcţiile. A-şi cunoaşte ~ul nasului a-şi aprecia just locul şi rolul său în societate. /<lat. longus
LUNG3 adv. Mult; îndelungat; îndelung. ♢ A se uita ~ la cineva (la ceva) a privi insistent la cineva (ceva); a privi nedumerit. /<lat. longus
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)LUN//G1 ~gă (~gi) 1) Care are o întindere mare de la un capăt la altul; întins mult în lungime. Drum ~. ♢ A avea mână ~gă (a fi ~ la mână) a avea obiceiul să fure. A fi ~ în (sau de) limbă, a avea limbă ~gă) a avea obiceiul să vorbească mult şi să spună ceea ce nu trebuie; a fi limbut. 2) (despre oameni) Înalt de statură. ♢ A se întinde (sau a cădea) cât este de ~ a cădea jos, lungindu-se. 3) (despre mâncăruri) Care conţine prea multă apă; apos. ♢ Zeamă ~gă a) fiertură apoasă, inconsistentă şi fără gust; b) vorbărie; trăncăneală. 4) (despre procese desfăşurate în timp) Care durează mult; care se scurge greu; îndelungat. Iarnă ~gă. /<lat. longus
LUNG2 n. mai ales art. : De-a (sau în) ~ul orientat în lungime; de la un capăt la altul. În ~ şi în lat peste tot; în toate direcţiile. A-şi cunoaşte ~ul nasului a-şi aprecia just locul şi rolul său în societate. /<lat. longus
LUNG3 adv. Mult; îndelungat; îndelung. ♢ A se uita ~ la cineva (la ceva) a privi insistent la cineva (ceva); a privi nedumerit. /<lat. longus
Cuvântul "lungă" are 5 litere: G L N U Ă
Nu au fost găsite anagrame pentru lungăCuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la lungă:
Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului lungă:
Vezi cuvinte care încep cu lungă, cuvinte care se termină cu lungă sau cuvinte care conțin lungă