Definiții pentru mir
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru mir:
MIR1 s. n. (În loc. adj.) De mir = care nu aparține clerului; mirean. – Din sl. mirŭ „lume”.
MIR2, miruri, s. n. Untdelemn parfumat și sfințit, întrebuințat la săvârșirea unor ritualuri în biserica creștină. ◊ Expr. A lovi (sau a izbi, a trăsni pe cineva) la mir = a) a lovi (pe cineva) în frunte (mortal); b) a distruge, a nimici. A-i lua (cuiva) mirul = a omorî. – Din sl. miro.
MIRÁ1, mir, vb. I. 1. Refl. și tranz. A fi surprins ori nedumerit sau a surprinde ori a nedumeri; a (se) minuna. ◊ Expr. (Refl.) Te miri cine = un oarecare (nechemat, incompetent). Te miri ce = un lucru neînsemnat, mărunt, o nimica toată. Te miri unde = cine știe unde, undeva. Te miri cum = nu se știe cum, fără voie. Mă miram eu să nu... = eram sigur că... Mă miram eu să... = eram sigur că nu... Să nu te miri dacă... = să nu ți se pară curios că..., e normal să... ♦ Refl. A-și manifesta surprinderea, nedumerirea, admirația. 2. Refl. A nu-și da seama, a se întreba. – Lat. mirari.
MIR1 ~uri n. Untdelemn sfinţit şi aromat folosit de către slujitorii bisericii pentru anumite ritualuri. ♢ A lovi (sau a trăsni) pe cineva la ~ a lovi pe cineva (mortal) drept în mijlocul frunţii. /<sl. miro
MIR2 n. : De ~ care nu face parte din tagma clericală. /<sl. miru
A MIRÁ mir tranz. A face să se mire; a uimi; a minuna. /<lat. mirari
A SE MIRÁ1 mă mir intranz. A fi cuprins de admiraţie; a rămâne profund impresionat; a se uimi; a se minuna. ♢ Te miri unde în orice loc; oriunde. Te miri cine un om întâmplător; oricine. Te miri ce o cantitate neînsemnată; foarte puţin. /<lat. mirari
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)MIR2, miruri, s. n. Untdelemn parfumat și sfințit, întrebuințat la săvârșirea unor ritualuri în biserica creștină. ◊ Expr. A lovi (sau a izbi, a trăsni pe cineva) la mir = a) a lovi (pe cineva) în frunte (mortal); b) a distruge, a nimici. A-i lua (cuiva) mirul = a omorî. – Din sl. miro.
MIRÁ1, mir, vb. I. 1. Refl. și tranz. A fi surprins ori nedumerit sau a surprinde ori a nedumeri; a (se) minuna. ◊ Expr. (Refl.) Te miri cine = un oarecare (nechemat, incompetent). Te miri ce = un lucru neînsemnat, mărunt, o nimica toată. Te miri unde = cine știe unde, undeva. Te miri cum = nu se știe cum, fără voie. Mă miram eu să nu... = eram sigur că... Mă miram eu să... = eram sigur că nu... Să nu te miri dacă... = să nu ți se pară curios că..., e normal să... ♦ Refl. A-și manifesta surprinderea, nedumerirea, admirația. 2. Refl. A nu-și da seama, a se întreba. – Lat. mirari.
MIR1 ~uri n. Untdelemn sfinţit şi aromat folosit de către slujitorii bisericii pentru anumite ritualuri. ♢ A lovi (sau a trăsni) pe cineva la ~ a lovi pe cineva (mortal) drept în mijlocul frunţii. /<sl. miro
MIR2 n. : De ~ care nu face parte din tagma clericală. /<sl. miru
A MIRÁ mir tranz. A face să se mire; a uimi; a minuna. /<lat. mirari
A SE MIRÁ1 mă mir intranz. A fi cuprins de admiraţie; a rămâne profund impresionat; a se uimi; a se minuna. ♢ Te miri unde în orice loc; oriunde. Te miri cine un om întâmplător; oricine. Te miri ce o cantitate neînsemnată; foarte puţin. /<lat. mirari
Cuvântul "mir" are 3 litere: I M R
Nu au fost găsite anagrame pentru mirCuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la mir:
A - mari miar mira rima
E - emir meri mire remi rime
I - miri
O - mior mori roim romi
P - prim
T - mirt ritm
U - muri urmi
Ă - miră mări rimă
Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului mir:
Vezi cuvinte care încep cu mir, cuvinte care se termină cu mir sau cuvinte care conțin mir
Cuvinte care încep cu literele: mi
Cuvinte se termină cu literele: ir