Definițiile din dicționarul explicativ pentru muta
Încep cu Se termină cu Conțin Anagrame Definiții
Caută cuvinte în funcție de literele lor
Găsește cuvinte care:

Definiții pentru muta

muta

Cuvântul "muta" are 4 litere: A M T U

Nu au fost găsite anagrame pentru muta

Cuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la muta:


B - tubam tumba
C - cutam
F - fatum fumat matuf
G - gumat
H - hamut
I - miaut muiat mutai uitam
L - matul mulat
M - mamut mutam
N - antum tunam
R - matur murat mutra turma urmat
S - asmut sumat
T - mutat
U - mutau
Ș - tușam șutam

Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului muta:

am mat amu mau ta atu aut au mut mu tu ut

Vezi cuvinte care încep cu muta, cuvinte care se termină cu muta sau cuvinte care conțin muta

Cuvinte care conțin aceleași grupe de litere: mu ut ta

Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru muta:

MUT, -Ă, muți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care nu poate vorbi, care este lipsit de facultatea vorbirii. ◊ Expr. (Substantivat; fam.) Asta să i-o spui lui mutu, se spune cuiva în afirmațiile căruia n-ai încredere, care exagerează, care minte. Unde a dus (surdul roata și) mutul iapa = foarte departe. 2. Adj. (Despre acțiuni, atitudini ale omului) Care se face, se petrece în tăcere, care nu se exprimă prin cuvinte. ◊ Cor mut = ansamblu vocal care execută o melodie fără cuvinte. Film mut = film cinematografic care înregistrează numai imagini, fără sunete sau vorbirea personajelor. Scenă mută = scenă dintr-o lucrare dramatică în care personajele nu vorbesc, ci își exprimă sentimentele prin gesturi, atitudini, mimică etc. Literă mută = literă din cadrul unui cuvânt care nu se pronunță. 3. Adj. Care nu vrea sau nu poate să vorbească la un moment dat sau în anumite împrejurări; p. ext. căruia nu-i place să vorbească (mult), care este tăcut din fire, taciturn. ♦ (Adverbial) Fără zgomot. 4. Adj. P. ext. (Despre elemente ale naturii etc.) Tăcut, liniștit. 5. S. m. și f. (Reg.) Om slut; om nepriceput, prost, nătâng. – Lat. mutus, -a, -um.

MUTÁ, mut, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) mișca din locul în care se găsește și a (se) așeza în alt loc; a (se) deplasa; a (se) strămuta, a (se) transfera. ◊ Expr. (Tranz.; fam.) A-i muta (cuiva) fălcile (sau căpriorii) = a-i trage (cuiva) o palmă cu putere, a lovi peste obraz. ♦ A (se) transfera dintr-un serviciu în altul. 2. Refl. A se stabili (cu locuința) în alt loc, a-și schimba domiciliul. 3. Tranz. (Înv. și pop.) A înlocui, a schimba (cu altceva sau cu altcineva); a modifica, a transforma. ♦ A schimba cursul, direcția. ◊ Expr. A-și muta gândul = a se răzgândi, a renunța. 4. (La jocul de șah) A efectua o mutare. – Lat. mutare.

MUT mútă (muţi, múte) 1) şi substantival (despre persoane) Care este lipsit de facultatea de a vorbi; care nu poate vorbi. ♢ Unde a dus surdul roata şi ~ul iapa undeva departe, unde nu ştie nimeni. 2) fig. Căruia nu-i place să vorbească mult; tăcut din fire. 3) Care este lipsit de sonoritate. Film ~. Scenă mută. ♢ Literă mută literă scrisă care nu se citeşte. 4) fig. poet. Care este absolut liniştit; netulburat de nimeni. 5) (despre sentimente) Care nu poate fi exprimat prin cuvinte. /<lat. mutus

A MUTÁ mut tranz. 1) A lua din locul în care se află, punând în alt loc; a mişca (din loc). ♢ ~ (cuiva) fălcile a lovi (pe cineva) cu putere peste obraz, vătămându-i maxilarele. A-şi ~ gândul a-şi schimba părerea, intenţiile; a se răzgândi. 2) A face să se mute. /<lat. mutare

A SE MUTÁ mă mut intranz. 1) A-şi schimba locul; a trece (dintr-un loc în altul); a se transfera. 2) A-şi schimba domiciliul; a se stabili (cu traiul) în alt loc. /<lat. mutare

vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)
vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)
Cuvinte care încep cu literele: mu mut
Cuvinte se termină cu literele: ta uta


Cuvântul anterior: mutând
Cuvântul următor: mutălăi

Cuvinte aleatoare:

ceapcân complexitate damă finiș maregrafic postcura prier punibil rezervat vântoaie
0.007s