Definiții pentru noblețe
Definiții din Dicționarul Explicativ Român pentru noblețe:
NOBLÉȚĂ s. f. v. noblețe.
NOBLÉȚE s. f. 1. Calitatea de nobil (II); rangul sau titlul de nobil; nobilime (2), nobilitate (1). 2. (Rar) Nobilime (1). 3. Atitudine, însușire morală superioară; caracter nobil (I 1); nobilitate (2). 4. Distincție, eleganță. [Var.: nobléță s. f.] – Din fr. noblesse.
NOBLÉŢ//E f. 1) Caracter nobil. ~ sufle-tească. ♢ ~ea obligă se spune pentru a sublinia necesitatea corelaţiei dintre poziţia avansată a cuiva şi comportarea lui. 2) Condi-ţie de nobil. Titlu de ~. 3) Provenienţă nobilă. [G.-D. nobleţei] /<fr. noblesse
vezi mai multe definiții (dictionarroman.ro)vezi sinonime (dictionardesinonime.ro)NOBLÉȚE s. f. 1. Calitatea de nobil (II); rangul sau titlul de nobil; nobilime (2), nobilitate (1). 2. (Rar) Nobilime (1). 3. Atitudine, însușire morală superioară; caracter nobil (I 1); nobilitate (2). 4. Distincție, eleganță. [Var.: nobléță s. f.] – Din fr. noblesse.
NOBLÉŢ//E f. 1) Caracter nobil. ~ sufle-tească. ♢ ~ea obligă se spune pentru a sublinia necesitatea corelaţiei dintre poziţia avansată a cuiva şi comportarea lui. 2) Condi-ţie de nobil. Titlu de ~. 3) Provenienţă nobilă. [G.-D. nobleţei] /<fr. noblesse
Cuvântul "noblețe" are 7 litere: B E E L N O Ț
Nu au fost găsite anagrame pentru noblețeCuvinte (anagrame) formate adăugând o literă la noblețe:
Cuvinte mai scurte formate din literele cuvântului noblețe:
bee
bonele
obele
bene
eben
bețe
bel
obleț
bone
bol
lob
bolț
bon
boț
ele
elen
lene
oțele
el
le
ole
oțel
țel
eon
neț
țol
no
Vezi cuvinte care încep cu noblețe, cuvinte care se termină cu noblețe sau cuvinte care conțin noblețe