Definiții pentru permite

PERMÍTE, permít, vb. III. Tranz. 1. A lăsa, a accepta, a da voie ca un lucru să se facă sau să se producă într-un anumit fel (și a nu-l împiedica); a încuviința, a îngădui. 2. (Cu complementul persoanei în dativ) A-și lua libertatea de a face ceva; a-și îngădui, a îndrăzni. – Din fr. permettre, lat. permittere.

A PERMÍTE permít tranz. 1) (acţiuni) A da voie (să se efectueze ori să aibă loc); a îngădui; a încuviinţa. ~ organizarea mitingului. 2) (construit cu dativul subiectului şi urmat, de regulă, de un conjunctiv sau de un infinitiv) A-şi da voie în mod conştient; a-şi asuma dreptul; a-şi îngădui. Îmi permit să plec. ♢ A-şi ~ prea multe a fi obraznic cu cineva; a trece de limita bunei-cuviinţe. /< lat. permittere, fr. permettre